ipocrizie: artă sau pornografie?

Posted: 8 Martie 2010 by razvratit in educaţie, ipocrizie, românia

Diferenţa dintre artă şi pornografie este  atât de mică încât ipocrizia omului nici nu o poate sesiza. Cei care pun eticheta de „artă” sau „pornografie” sunt şi ei nişte oameni, care au un anumit mod de a gândi şi o anumită percepţie asupra lucrurilor. Iar artiştii sunt şi ei, la rândul lor, tot oameni, cu trăirile lor şi modul lor de exprimare. Încercările unora de a se exprima şi ale altora de a impune anumite norme (de parcă arta ar trebui să aibă norme) vor duce întotdeauna la un conflict.

Mă voi referi, pe cât posibil, la această delimitare prin prisma luptei împotriva pornografiei. Dacă citim explicaţia a ceea ce înseamnă „pornografie” în limba română vedem că pornografie = scriere, desen, fotografie sau gravură obscenă; 1) Interpretare obscenă şi imorală a problemelor legate de sex. 2) Lucrare pretins artistică (scriere, desen, pictură, fotografie etc.), care prezintă scene obscene destinate a fi comunicate publicului. 3) Faptă sau vorbă obscenă. (acestea au fost preluate din DEX-ul online).

Însă pornografia are parte şi ea de aceeaşi discrepanţă care se manifestă în ipocrizia umană de câteva milenii. Dorinţa de a ascunde ceea ce deja este ascuns (organele geniale feminine) şi de a prezenta ceea ce deja este la vedere (organele geniale masculine) face ca orice om cu capul pe umeri şi creierul în cap să se întrebe ce minte răsucită a mai gândit şi aşa ceva. Însă aceasta este tendinţa actuală, perpetuată de vreo două milenii şi jumătate.

Astfel, o poză, o fotografie, o sculptură, o pictură care reprezintă un bărbat dezbrăcat ale cărui organe genitale sunt prezentat în mod explicit este considerată de majoritate ca o operă de artă, pe când o poză, o fotografie, o sculptură, o pictură care reprezintă o femeie ale cărei organe genitale sunt reprezentate explicit este considerată de majoritate pornografie. GREŞIT! Expunerea organelor genitale în public este catalogată exhibiţionism, atât la femei (deşi într-o măsură mult mai mică, dată tocmai de penuria de asemenea privelişti) cât şi la bărbaţi. Mai ales la bărbaţi. Dacă umbli gol pe stradă eşti arestat şi dus la poliţie. Dacă umbli goală pe stradă există un risc mic de a fi arestată şi dusă la poliţie.

Astfel se crează tendinţa de a preamări ceea ce nu se vede şi de a incrimina ceea ce se vede, precum şi tendinţa de a dezumaniza, umili şi priva de intimitate bărbatul în raport cu femeia, denunţând orice încercare de prezentare a organelor genitale feminine ca pornografie iar prezentarea, nu doar încercarea, organelor genitale masculine ca „artă”. Probabil că mintea mea nu mai funcţionează, dar când vorbim despre organele genitale, atât cele masculine cât şi cele feminine rămân organe genitale. Iar prezentarea acestora, sau expunerea acestora în public, nu este altceva decât pornografie.

Există o luptă acerbă dusă împotriva pornografiei faţă de copii, însă copii noştri sunt agresaţi vizual de pornografie la tot pasul. În cărţi, reviste, enciclopedii, site-uri, pe stradă, în parcuri şi, nu în ultimul rând în „mall-uri”, copiii noştri pot vedea organe genitale bărbăteşti prezentate explicit. Aceste imagini sunt o agresiune pentru acei pe care dorim să îi protejăm de aceleaşi imagini care apar la televizor sau pe internet. (Chiar în partea de sus a acestei platforme poţi „denunţa” un blog ca fiind xxx, dacă acesta prezintă ceva ce nu concordă cu părerea ta despre pornografie).

Imaginaţi-vă câţi copii, băieţi, dar mai ales fete (că doar ele sunt cele pe care încearcă toată lumea să le protejeze de asemenea imagini) au mers prin Mall Plaza şi au văzut acea statuie din bronz, care este pe deasupra o bătaie de joc la adresa frumuseţii trupului uman, care prezintă un bărbat pitic şi gras în puţa goală ţinând în palma dreaptă un alt bărbat în puţa goală care face cumpăna… Mă întreb cam ce a fost în mintea acelor copii, cam care au fost reacţiile lor, cam care au fost întrebărilor lor referitoare la ce reprezintă, dar în acelaşi timp mă îngrozesc gândindu-mă la posibilele răspunsuri ale unora dintre părinţi. De fapt, la ipocrizia acestora. Şi la ruşinea altora care nu ştiau cum să facă să scape cu faţa curată. Mă întreb cam ce s-ar fi întâmplat dacă în locul celor doi bărbaţi erau două femei, în aceleaşi poziţii (iar organele lor genitale erau prezentate explicit, nu ca fiind acoperite de pădurea neagră!).

Astfel de statui explicite, pornografice, se găsesc şi în parcuri, fiind expuse cu titlul de „sculpturi artistice”. În muzee unde se duc copiii cu şcoala, sau mai rău, cu grădiniţa, pentru culturalizare. Văd, se întreabă în sinea lor şi uneori adresează întrebările cu voce tare. Dar de cele mai multe ori dicută între ei. Şi din aproape în aproape, ştim cu toţii că doar toţi am fost copii, ajung să descopere sexul la o vârstă timpurie.

Multitudinea de prezentări explicite ale organelor sexuale masculine, precum şi o anumită „educaţie” din partea familiei, în special a mamei, impune o aparentă dezavuare a sexului în mintea femeii, pretinzându-se, nu-i aşa, că femeia nu este interesată de sex. Aceasta duce la alte tare ale societăţii, dar nu despre asta este vorba acum. Lipsa prezentării explicite a organelor sexuale feminine, precum şi educaţia primită din societate şi educaţia ne-primită din familie (afară de cea restrictivă), duce ca băieţii să pară mult mai interesaţi de sex decât fetele. Iar aici apare unul dintre extraordinarele şi „pretinsele” neînţelese contraste ale societăţii: bărbaţii, care, nu-i aşa, sunt mult mai „ahtiaţi” după sex, după vulvă, sunt cei care se plictisesc cel mai repede, în timp ce femeile care, nu-i aşa, nu sunt interesate câtuşi de puţin de sexul masculin, nu se plictisesc aproape deloc sau foarte rar. FALS! Femeile sunt mult mai interesate şi mai ahtiate după sex. Doar unul/una care e orb/oarbă şi surd/ă nu recunoaşte acest fapt real.

Exemplul cel mai concludent, dacă se poate spune aşa: spectacolele de striptease, în română de dezbrăcare în sexul gol. Dacă un bărbat se duce la spectacole în care femeile se dezbracă în sexul gol, este un depravat, un obsedat şi mai ştiu eu ce… Dacă o femeie se duce la un spectacol în care bărbaţii se dezbracă în sexul gol, ea este o persoană emancipată, care are dreptul de a face ce doreşte, etc., etc…. Nu voi povesti acum cam ce fac femeile la acest gen de spectacole …

Apoi,  dacă un băiat are în calculator poze cu femei goale (deşi multe dintre acestea, mai ales în ţările vorbitoare de limbă engleză, au regiunea acoperită de o pădure de păr, deci nu se vede absolut nimic) este considerat bolnav mental, debil, afemeiat, dependent de sex, limitat şi aşa mai departe. Femeile îşi ascund această dorinţă de a vedea bărbaţi goi prin simplul fapt că aceştia se găsesc aproape oriunde s-ar duce (parc, stradă, muzeu, „mall”).

Dacă şoferii de camioane au afişe cu femei goale, atunci ei sunt nişte dezaxaţi, nişte desfrânaţi, nişte obsedaţi, etc.

Să ne gândim şi la alte aspecte. Există tot felul de site-uri care au o tematică educativă, în sensul că te învaţă ceva. Cum ar fi, de pildă, un site cu dicţionar englez-român şi invers, dar care mai are şi alte legături către alte pagini ale aceluiaşi site, unde numai despre învăţare nu poate fi vorba. Site-ul cu pricina este http://www.dictionarenglezroman.ro/ în care copiii pot vedea poze cu organe genitale masculine prezentate explicit. Mai mult, celor care deţin site-ul li se pare amuzantă o poză în care o fetiţă de generală ţine în palmă testiculele unui manechin afişând o mimă oarecum „de plăcere” http://www.diseara.ro/ro/fun/poza-zilei/poza-zilei-2009-09-03.html. Tot pe acel site se poate vedea o imagine cu un bărbat gras, stând pe un fel de scuter, cu titlul „amuzant” „aşa arată moş crăciun vara, pe caniculă” (http://www.diseara.ro/ro/fun/poza-zilei/poza-zilei-2007-07-24.html?top=1)…

Însă site-urile în care apar femei dezbrăcate şi/sau ale căror organe genitale sunt prezentate explicit sunt catalogate ca fiind pornografice, motivele scăpându-mi în totalitate.

Prezentam într-o însemnare anterioară https://razvratit.wordpress.com/2010/03/03/sanatatea/ că se doreşte clasificarea faptului de a te gândi la sex ca boală mintală. Bărbatul este mult mai deschis decât femeia, din punctul de vedere al exprimării gândurilor sale, conceptul de a-şi învălui în mister gândurile fiindu-i destul de străin. Femeia este bine obişnuită cu acţiunile de învăluit şi ascundere, nefiindu-i greu să nu îşi dea pe faţă gândurile despre sex.

Mulţi cataloghează dorinţa femeii de a ascunde ceea ce este deja ascuns ca pudoare, drept la intimitate, etc., negând astfel dreptul bărbatului la intimitate. Bărbatul poate fi dezbrăcat şi expus ca un animal, dar dacă face singur acest lucru apar imediat acuzaţiile de exhibiţionism. Femeia nu poate fi dezbrăcată, ea trebuind să îşi ascundă „farmecele”, dar dacă alege să o facă, atunci trebuie privit totul ca o dorinţă personală şi o emancipare. Bărbatul nu are dreptul să aibă dorinţe personale, doar femeia. Bărbatul nu are dreptul de a fi liber să se desfăşoare aşa cum simte şi cum îi place. Doar femeia.

Foarte multe „opere de artă” prezintă femeia, atunci când nu acoperă organele sale genitale, ca pe o fiinţă asexuată, folosindu-se, probabil, de podoaba capilară din jurul vulvei, pe care „artiştii” aleg să nu o radă când e vorba despre opera lor, dar îşi doresc numai femei fără această podoabă în patul lor. De ce asexuată? Pentru simplul motiv că organul genital feminin nu este reprezentat decât printr-o formă abstractă, de continuare a corpului între picioare. Dacă nu ai ştii ce se află acolo, te-ai gândi că acea fiinţă ar fi putut să fie o femeie, dar că dezvoltarea i-a fost întreruptă şi astfel nu are sex. Neavând sex nu se poate reproduce. Neavând sex, înseamnă că urinează transpirând abundent între picioare…

Aspectul educativ este şi el unul foarte important şi, aproape întotdeauna omis, considerându-se, aberant, că băiatul oricum va învăţa din revistele „pornografice”. Prezentarea explicită a organelor sexuale masculine sau a celor feminine reprezintă şi un act de educare, de învăţare. Astfel, femeile au la dispoziţie materiale nenumărate, fără a fi considerate pornografice, din care tânăra poate învăţa despre cum arată, unde se află, ce fac şi aşa mai departe. De cealaltă parte, bărbaţii au la dispoziţie câteva materiale, extrem de vagi şi alambicate, marea lor majoritate secţiuni transversale din care nu se poate înţelege mare lucru, care nu fac decât să bage tânărul într-o şi mai mare ceaţă legat de organele sexuale feminine. Materialele care prezintă în mod explicit organele sexuale feminine sunt considerate, aproape în mod general, ca fiind materiale pornografice, astfel încât educaţia tânărului se face în modul cel mai tembel: pe ascuns. Dorinţa acestuia de a învăţa este privită, în special de către mamă, ca o dereglare. Lipsa cunoştinţelor în acest domeniu se răsfrânge apoi tot asupra tânărului care este considerat de cei din jurul său un retardat, un fătălău sau un homosexual. Neştiinţa acestuia în materie de organe genitale feminine duce la multe traume în rândul băieţilor, mai ales în primii ani de viaţă sexuală, când fetele, care cunosc suficiente lucruri despre organele sexuale masculine, găsesc că cea mai bună reacţie care există la neştiinţa băiatului este râsul, ironizarea şi bătaia de joc. Materialele explicite din şcoală se referă şi acestea, în cea mai mare parte la organele sexuale masculine, deci băieţii sunt iarăşi privaţi de cunoaştere.

Lipsa unei egalităţi în ceea ce priveşte cele două sexe, din punct de vedere sexologic, duce la discrepanţă imensă în comportamentul celor două sexe. Cu cât această discrepanţă apare la vârste mai fragede, cu atât impactul este mai mare mai târziu. Inegalităţile dintre cele două sexe se adâncesc, din păcate, pe zi ce trece. Lupta de a ascunde ceea ce este deja ascuns devine din ce în ce mai acerbă, oamenii comportându-se ca cei de acum 1500 de ani, însă pretinzând, ipocritic, că sunt în secolul al douăzeci şi unulea. Deşi comportamentul acesta este mai exacerbat la cei de credinţă musulmană, se poate observa o accentuare puternică a acestuia şi în rândurile celor de alte credinţe (creştină, iudaică, hiduistă şi budistă). Deşi teama de cotropirea musulmană creşte în fiecare zi în rândul multor creştini, reacţia acestora legată de sex se contopeşte tot mai mult cu cea a musulmanilor.

Crearea de „taine”, printre care cea mai stupidă este cea a „naşterii” sau mai bine zis a ieşiri omului în lume, nu duce decât la adâncirea discrepanţei dintre sexe. Adâncirea discrepanţei dintre modurile în care sunt privite, total aberant şi aleator, cele două sexe.

De asemenea, duce la acceptarea unei părţi din pornografie şi interzicerea celeilalte părţi. Ceea ce nu este nimic altceva decât IPOCRIZIE! Astfel, am descoperit un blog http://psisenzual.wordpress.com/ care face exact acelaşi lucru, postând nenumărate imagini şi planşe cu organe genitale masculine, chiar şi unele despre ejaculare, însă considerând că imaginile cu vulve sunt pornografie, singurele imagini existente legate de organele genitale feminine fiind câteva planşe (vreo 2) şi o singură imagine cu o vulvă.

Conform acestor păreri, organele genitale feminine sunt obsecene. Ele nu ar trebui expuse nicăieri, nicicând, nicicum. Ar trebui ca femeia să fie îmbrăcată, măcar în chiloţi, chiar şi atunci când face sex. Eventual şi atunci când se spală şi bărbatul se află prin preajmă. Organle genitale feminine reprezintă un lucru reprobabil, care nu ar fi trebuit să existe, de vreme ce expunerea acestora este considerată pornografie iar expunerea celor masculine, nu!

Toată această ipocrizie nu face decât să transmită mesaje distorsionate copiilor. Îi va educa total greşit, ducând astfel la discriminare şi privarea de intimitate a unei jumătăţi din numărul locuitorilor globului.

Neimplicarea organismelor acreditate, a celor care actualmente luptă împotriva formei feminine a pornografiei, a consiliilor şi asociaţiilor responsabile de ceea ce văd copiii din România ne duce uşor dar sigur spre o ţară asemenea Americii, în care expunerile de organe sexuale masculine sunt permise, iar cele de organe sexuale feminine nu, ducând astfel la discriminare.

Comentarii
  1. done8989 spune:

    Astfel, o poză, o fotografie, o sculptură, o pictură care reprezintă un bărbat dezbrăcat ale cărui organe genitale sunt prezentat în mod explicit este considerată de majoritate ca o operă de artă, pe când o poză, o fotografie, o sculptură, o pictură care reprezintă o femeie ale cărei organe genitale sunt reprezentate explicit este considerată de majoritate pornografie.

    de unde şi până unde chestia asta, că una e considerată operă de artă şi alta nu ? Am văzut destule statui cu femei, mai multe tablouri şi şi mai multe fotografii (mă refer la cele artistice) şi nu spune nimeni că sunt pornografie, ba eu le apreciez mai mult pe cele cu femei pentru că femeia mi s-a părut (şi aşa e în acepţiunea majorităţii) întotdeuna mai curată ca bărbatul.

    @eufrosin
    rolul artei nu este nepărat să ne apropie de Dumnezeu. Bănuiesc că nu ai găsit asta scris în Biblie (nu că aş avea prea multă încredere în ea). Rolul artei, mai degrabă, e de a dărui ceva din pasiunea celui care o creează tuturor celor care pot primi acel ceva. Arta reprezintă ilustrarea gândurilor autorului.

    • razvratit spune:

      baiete, se pare ca nu iti dai seama ce spui. amesteci lucrurile, nu citesti, sau pur si simplu nu intelegi ce este scris.
      iar parerea ta, care este la fel cu „acepţiunea majorităţii”, ma lasa la fel de rece ca si faptul ca pentru tine femeia e mai curata decat barbatul. eu zic sa vorbesti doar pentru tine si sa lasi la o parte generalizarea asta tembela. se vede clar ca nu ai avut parte de femei pana acum, sau ca incerci sa „vrajesti” pe cine stie cine.
      cat despre sfaturile si explicatiile tale legate de arta si de ce ar insemna asta, abtine-te, nu te mai fa de ras…

      • done8989 spune:

        Susţii lupta împotriva pornografiei, dar totodată îmi zici mie că „nu am avut parte de femei” în încercarea de a mă jigni iar.
        Ălea sunt părerile mele legate de ce ar însemna arta şi nu încerc să vrăjesc pe nimeni (cel puţin nu pe cineva care s-ar învârti pe blogul ăsta).
        Generalizare tembelă e la tine prima dată şi apoi la mine. Poate nu înţeleg ce e scris, dar aici ar trebui să te gândeşti în primul rând unde ai greşit tu de nu se înţelege clar. Am citit tot articolul şi sunt de acord cu faptul că sunt expuşi copiii prea mult pornografiei, însă chestia că unii consideră organele sexuale feminine mai obcene ca cele bărbăteşti pe mine „mă lasă rece”.

  2. razvratit spune:

    Atunci consider că este de datoria noastră să semnalăm aceste aşa-zise site-uri şi bloguri de educare, precum şi aşa-pretinsele opere de artă existente prin magazine, parcuri, etc.
    Cu o floare nu se face primăvară, spune un proverb românesc. Aşa că aştept ca şi alţii să ia măsuri, mai ales cei care ştiu cu cine să vorbească şi unde să se ducă. Eu nu am legăuri aşa de sus-puse încât să reuşesc să fac vreo schimbare.
    Singurul lucru pe care l-am putut face a fost să atrag atenţia şi să fac prezentarea de rigoare. Rămâne ca şi ceilalţi care gândesc şi cred acelaşi lucru să pună umărul la radicarea acestui flagel.
    Numai bine.

  3. eufrosin spune:

    Fireste ca pornografie sunt si unele si altele, chiar daca niste homosexuali ai evului mediu au sculptat infamele statui…
    Pentru un copil e la fel de rau, indiferent ca se poticneste de imaginile unor barbati, sau a unor femei goale, la tot pasul.
    Rolul adevaratei arte este sa il apropie pe privitor/cititor/asculator, de Dumenzeu. Orice altceva , este degenerscenta pozand ca arta.
    Noua adultilor, nu ne ramne decat sa denuntam toate formele de pornografie, daca ne pasa de ce lasam in urma.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s