să le fie ţărâna uşoară!

Posted: 10 Aprilie 2010 by razvratit in conspiraţii, tragedii, ştiri

În cursul dimineţii, un avion Tu-154 (Tupolev-154), aparţinând preşedinţiei poloneze, s-a prăbuşit înainte de aterizarea pe aeroportul militar din Smolensk. La bordul aeronavei se aflau, printre alţii, preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, soţia acestuia, Maria, fratele geamăn al preşedintelui, Jaroslaw, guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei, Slawomir Skrzypek, şeful Statului Major, Franciszek Gagor.

Ca motiv al prăbuşirii a fost formulată posibilitatea unei erori de pilotaj, în condiţiile în care avionul a făcut vreo 3-4 manevre de aterizare (a se citi, încercări repetate de aterizare) în condiţiile unei ceţe dense. Ceea ce a dus la prăbuşirea avionului se presupune că a fost coliziunea dintre crengile copacilor din apropierea aeroportului şi avion.

Echipajul a fost îndemnat de către turnul de control de la Smolensk să aterizeze la Minsk sau Moscova (declaraţia preşedintelui Fondului pentru politici eficiente, Gleb Pavlovski, http://www.hotnews.ro/stiri-international-7114073-ultima-ora-fost-gasita-una-dincutiile-negre-ale-avionului-prezidential-prabusit-rusia.htm?cfnl=)

Bun.

Acum, ipoteza ruşilor, conform căreia avionul s-a lovit de crengile copacilor din cauza ceţii, poate fi valabilă până într-un punct. Un avion de talia unui Tu-154, construit special pentru un preşedinte de stat, nu se poate prăbuşi dacă se „loveşte” de nişte crengi de copac. Că doar nu or fi fost liane. Cel mai probabil ar fi fost o atingere între trenul de aterizare şi crengile copacului, situaţie care schimbă dramatic datele problemei.

Ceaţa deasă  este un alt factor care este extrem de important, pentru că a zbura, chiar şi la aterizare, când viteza este în jur de 250-350 de km/h, în ceaţă deasă e ca şi cum ai înota în apă tulbure. Nu vezi decât vreo la maxim 2-3 metri în jur, iar când vezi ce nu trebuie e prea târziu (din cauza vitezei).  Acest lucru îl ştiu din proprie experienţă, când era să mă prăbuşesc cu un avion la aterizare în Puerto Rico iar ceaţa era atât de densă încât nu vedeam la mai mult de un metru lângă avion (totdeauna am ales locul de la fereastră, pentru senzaţiile pe care le oferă… :D), iar pilotul era să aterizeze pe lângă pistă (ceea ce era nasol pentru locaţia respectivă). S-a ridicat în ultimul moment, a făcut un ocol şi s-a aşezat în linie după un alt avion din faţă. Este singura metodă, mai ales când piloţii sunt mai puţin experimentaţi.

Însă ipoteza că piloţii aeronavei prezidenţiale ar fi mai puţin experimentaţi cade, din punctul meu de vedere, fiindu-mi foarte greu să cred că aeronava prezidenţială ajunge pe mâna unor începători.

Ceea ce este cu adevărat interesant în această tragedie, din punct de vedere al unei persoane care priveşte de pe margine şi caută unele răspunsuri, este faptul că, deşi au fost îndrumaţi să aterizeze la Minsk sau Moscova, echipajul navei a ales, de unul singur, să aterizeze în acele condiţii. Chiar dacă ar fi cauzat unele neplăceri, cei 90 şi ceva de persoane care se aflau la bordul avionului ar fi fost în viaţă (iar eu nu mai aveam despre ce să scriu). În asemenea situaţii, siguranţa călătorilor, mai ales când e vorba de cei cu poziţii atât de înalte într-un stat, este mai presus de orice mândrie (personală a piloţilor). În asemenea situaţii, inconvenienţele presupuse ar fi trebuit să treacă pe planul secund.

Deci întrebarea se pune, cine erau de fapt piloţii? A avea într-o cuşcă zburătoare toată floarea cea vestită, mai puţin premierul (pentru că am înţeles că ar exista o lege care să interzică preşedintelui şi premierului polonezi să zboare în acelaşi timp, cu acelaşi avion), este o ocazie rară. Mai ales când e vorba de o ţară care a dat cu flit FMI-ului, care s-a opus într-o anumită măsură intrării forţate în mUE, care nu a aruncat banii aiurea pe vaccinuri nocive. O ţară care a ales să rămână dreaptă în faţa tuturor furtunilor aruncate asupra ei din partea celor care trag frâiele lumii.

Presupunerea multora că Rusia ar fi în spatele prăbuşirii are şi ea o oarecare credibilitate, în condiţiile în care Moscova şi-ar dori un guvern marionetă pro-rus. Însă la fel de bine poate fi susţinută oricare altă variantă: Mossad, SUA (mai ales că polonezii le-au dat cu flit în privinţa „scutului”), FMI. Polonia a fost şi va rămâne un punct fierbinte al nordului Europei. Este o ţară cu oameni care au demonstrat şi încă mai demonstrează că au sânge în ei, oameni care, alături de cehi, nu pot fi cocârjiţi prea uşor, aşa ca românii.

Tot ce rămâne de făcut este să păstrăm un moment de reculegere în amintirea tuturor celor care s-au aflat la bordul aeronavei.

Cât despre ce a fost cu adevărat, vom vedea peste ceva timp. Viitoarele fapte ne vor lămuri asupra adevărului.

SĂ LE FIE TĂRÂNA UŞOARĂ!

PS. Citisem într-un articol că printre cei decedaţi s-ar fi aflat şi fratele geamăn al preşedintelui. Se pare că articolul a fost doar unul de senzaţie. Scuzele de rigoare!

Comentarii
  1. […] sunt identice cu cele formulate la doar câteva minute după prăbușire și despre care am scris aici. Nu s-a schimbat nimic, pentru că nu se dorește acest lucru. Doar nu va spune vreo persoană […]

  2. eufrosin spune:

    Corect -vom vedea cu siguranta cine a a facut asta: eu cred ca stiu deja, astept doar confirmarea.. Ipoteza accidentului e ridicola de-acum.

    • razvratit spune:

      Aşa cum spuneau şi alţii, accidente de acest gen nu au loc.
      Părerea noastră, cred, este una plauzibilă, însă doar viitorul, şi nu cel apropiat, ne va spune cu adevărat care a fost motivul acestui teribil „accident”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s