alte bance

Posted: 24 Iulie 2010 by razvratit in bance

Măria şi Ion în pat. Ion, întins pe tot patul, sforăia.
– Ioane, spuse Măria somnoroasă. Ioane, dă-te pe jumătatea ta, nu am loc în pat. Ioane… trezeşte-te! Dă-te pe jumătatea ta!
La care Ion:
– Jumătatea mea eşti tu…

Se apropie un chelner cu o tavă:
– Cafea ? Ceai ?
Clientul: – Cred că… cafea.
Chelnerul: – Nu aţi ghicit; ceai!

Cică şedinţă de Guvern. Boc îl întreabă pe Vlădescu:
– Sebi, la Vămi ai taiat salariile?
– Da, dragă, zice Sebi, cu 25 la sută, cum ni s-a stabilit.
– Şi? S-au supărat? Au ameninţat că demisionează?
– Nu, dragă, nimic.
– Nimic? Păi ia mai taie-le 25%.
A doua zi, şedinţă de Guvern. Boc îl întreabă pe Vlădescu:
– Deci, le-ai tăiat?
– Da.
– Şi?
– Nimic.
– Nimic, nimic?
– Nimic.
– N-a plecat nici unul? N-a demisionat nimeni?
– Nici unul, nici una.
– Măi să fie… se scarpină-n cap prim-ministrul. Auzi? Ia taie-le tot salariul, să vedem acuma ce fac.
A treia zi, şedinţă…
– Zi, Sebi dragă, ceva la Vămi?
– Linişte, toată lumea la program.
– Mno, face Emil Boc, căzând pe gânduri. Apoi zice:
– Auzi, ia pune-i să vină cu bani de-acasă, câte un salariu d-ăla nesimţit pe lună, poate aşa-i facem să mai plece „în economia reală“, cum zice şefu’.
Seara, Vlădescu îl sună pe Boc.
– Auzi, Emile? Cu vameşii, cu salariile alea pe care trebuie să le aducă de acasă…
– Aşa, zi, gata, demisionează?
– Nu. M-au rugat să mă interesez unde să vireze banii, că ar vrea să plătească pe doi ani înainte…

Un om, pleacă de la serviciu în pauza de masă şi, grăbit, dă o fugă la administraţia financiară să-şi plătească impozitul pe garsonieră.
Ajunge acolo, intră şi vede fericit că nu mai e nimeni…
Se apropie de ghişeu:
– Bună ziua… am de plătit impozitul, vă rog!
Casiera:
– Vă rog să vă întoarceţi la coadă şi să vă aşteptaţi rândul, ca toata lumea…
Omul nostru, nedumerit, se uită în jur, iese din sală, apoi intră din nou, tot nimeni… aşteaptă puţin, apoi merge la casierie:
– Bună ziua… am de plătit un impozit, vă rog.
Casiera îl invită iar să aştepte la coadă până-i vine rândul… la care omul nostru se întinde peste ghişeu şi-i arde o palmă sănătoasă!
Casiera, zbuciumată:
– Cine-a dat?
Omul nostru răspunde:
– Nu ştiu, nu vezi ce aglomeraţie e aici?

Un student la inginerie stă lângă un catarg în curtea Universităţii. După un timp apare un coleg, student la limba română şi îl întreabă:
– Ce faci colega?
– Am primit ca temă de la rector să măsor înălţimea catargului şi tocmai mă gândeam cu ce formulă aş putea face asta mai bine.
– O secundă, spune studentul la limba română.
Scoate catargul din suport, îl întinde pe pământ şi îl măsoară cu o ruletă.
– Exact 7 metri!
După care pune catargul la loc în suport şi pleacă. La care viitorul inginer:
– Filologii ăştia!… noi vorbim de înălţime şi ei măsoară lungimea

Un italian angajează 3 români să-i vopsească gardul care împrejmuia casa. Dis-de-dimineaţă, înainte de a pleca la serviciu, italianul le dă celor 3 instrucţiunile:
– Aveţi aici 3 găleţi de vopsea care vă vor ajunge să vopsiţi tot gardul. În bucătărie e mâncare, când o să vă fie foame, vă puteţi servi. Aaa, era să uit. Aţi vazut calul pe care il ţin închis în spatele curţii? Să nu cumva să lăsaţi poarta deschisă să scape de acolo că nu ştiu ce fac cu voi. S-a înţeles?
– Am înţeles şefu, răspund românii într-un glas.
Pleacă italianul, iar românii se apucă de treabă. Nu după mult timp, unul din ei zice:
– Mă, mie mi-e foame, hai să vedem ce are ăsta de mâncare!
Bucătăria italianului, plină de bunătăţi. După un ospăţ pe cinste, românii caută şi ceva de băut, dar nu găsesc decât apă şi suc. Atunci, unul dintre ei zice:
– Mă, ştiu eu cum săa facem rost de băutură. Mergem şi vindem o găleată de vopsea, cumpăram băutură, iar vopseaua de rămâne o mai diluăm, o mai lungim şi terminăm noi gardul. După ce au băut s-au apucat de vopsit, dar cand mai aveau vreo 3 m din gard se termină vopseaua.
– Acum ce dracu facem? De unde luăm vopsea? Italianul o să-şi dea seama că noi am luat-o…
– Mă fraţilor, las’ pe mine, zice unul mai isteţ, că ştiu eu cum facem. Mai strângem puţină vopsea pe pensulă şi dăm pe botul la cal, iar când va veni italianul îi vom spune că ăsta a scăpat şi a mâncat-o.
Zis şi făcut. Pe seară ajunge şi italianul acasă.
– Mă, ce-aţi făcut cu vopseaua? Eu am calculat la fix şi trebuia să vă ajungă.
– Şefu’, ne pare tare rău, dar a scăpat calul şi a mâncat-o.
La auzul acestor vorbe, italianul intră în casă, ia puşca şi nici una nici doua, împuşcă armăsarul.
– Ce naiba dom’le, pentru o găleată de vopsea ai omorât spracul animal? Îţi cumpăram noi alta…
– Bă fraţilor, vedeţi voi casa asta? Tot cu români am făcut-o. Dă-l în mă-sa de cal că mi-a mai mâncat şi 30 de saci de ciment, 800 de caramizi, 4 grinzi…

Fiul discută cu tătal său:
– Tata, să ştii că, totusi, mama conduce automobilul mai bine decât tine!
– Eşti sigur? Eu n-aş spune aşa ceva!
– Dar tu singur ai afirmat că n-ai putea să faci nici 10 metri cu frâna de mână trasă, pe când mama a reuşit să meargă aşa 12 km!…

Puteţi citi noile subpagini care au apărut în pagina ce vrem noi, răzvrătiţii!

Comentarii
  1. incog spune:

    gasita pe net…
    Parintele catre enorias:
    -te lepezi de Satana?
    Enoriasul:
    -m-as lepada parinte, dar am 2 copii cu ea

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s