ce-l interesează pe român

Posted: 1 August 2010 by razvratit in atitudine, imbecilitate, libertate, naţionalitate, românia, tragedii

Nu e o întrebare. Pentru că, cel puţin aşa pretindem noi, avem răspunsul.

Să vedem:

– bani grămadă? DA!

– muncă puţină? NU! „fără muncă!“

– implicare? NU! „ce eu sunt prost/proastă să mă zbat pentru alţii?“

– cinste? corectitudine? dreptate? NUUUUU! „asta deja e prostie crasă; doar suntem în secolul 21.“

Ar mai fi multe de scris în această listă. Este doar un început. Dar am să prezint acum ceea ce am observat de foarte mult timp, cam de vreo 21 de ani. Că pe români îi doare din ce în ce mai puţin de ţara lor. De cei de lângă ei.

Românii au devenit, fără să îşi dea seama, acel neam americăcănesc care tânjeşte după apropiere, după prietenie sinceră, după căldură umană. Dar nu are parte de acestea decât uitându-se la filmele de doi bani găuriţi de la Hollywood sau citind cărţile siropoase ale unui Coelho sau ale unei Sandra Brown. Un popor care nu se gândeşte decât la BURTA sa. Un popor care e bun în vorbe, dar inexistent în fapte.

Mă uit pe câteva zeci bune de bloguri şi site-uri aşa pretinse anti-sistem. Unele sunt teribil de pesimiste, altele sunt teribil de optimiste. Normal că de la cei care sunt adepţii celor pesimiste nu te poţi aştepta la vreo mişcare, la vreo atitudine făţişă şi reală. Îţi îndrepţi atunci ochii spre cei care frecventează locurile optimiste, care speră că se va schimba ceva, care pretind că vor să facă o schimbare. Marea lor majoritate se bat cu cărămida în piept că ar face şi ar drege; că trebuie făcută aia şi ailaltă. Sunt foarte mulţi care vin cu întrebări, care par interesaţi… Dar doar atât. Ei, la fel ca marea majoritate a românilor, doar par interesaţi. Pentru că atunci când li se întinde masa, refuză să mănânce.

Se irosesc zeci de ore pe bloguri şi pe site-uri cu discuţii. Discuţii sterile! Oarecum bune, dar totuşi, sterile! Toţi declară că vor face şi vor drege, dar când vine momentul să facă ceva, se ascund. Nu spun că se feresc. Ci că se ascund.

La ideea lui togetherforbetter, am oferit celor care vor să schimbe ceva în România şansa de a se manifesta. În modul cel mai legal cu putinţă, însă în aşa mod încât să fie văzut şi auzit şi de alţii. Şi mai ales de cei care trebuie să audă şi să vadă.

Pot spune că Bucureştiul nu a făcut nimic. Bucureştiul nu a depus nici măcar o floare la statuia lui Mihai Eminescu din parcul Herăstrău. Poate că alte oraşe au făcut ceva, poate că oamenii s-au dus şi au depus flori, sau au aprins lumânări sau au lipit file de caiet cu strofe sau pasaje de proză pe diferite statui. Bucureştiul însă, nu!

Stând strâmb şi gândindu-mă drept, Bucureştiul nu făcut mare lucru aproape niciodată. A fost doar locul care a luat spuza, a fost locul care s-a arătat viteaz după bătălie.

Apoi să ne gândim şi la oameni. La ceea ce vor ei de fapt. Mi-era destul de greu să cred că cineva va face ceva, pentru că ceea ce pretindem noi nu concordă cu marile visuri aproape ale nimănui. Noi nu propunem să dăm bani gratuit. Nu propunem să dăm vacanţă continuă oamenilor. Nu propunem să îi băgăm pe vinovaţi la puşcărie. Nu am propus niciodată un lucru uşor. Şi nu în ultimul rând, nu suntem religioşi.

Înainte de asta, am oferit şansa celor care vor să schimbe ceva în România de a veni cu propuneri, de a discuta ceea ce trebuie schimbat în ţară. În afara unui singur om, toţi ceilalţi s-au mulţumit cu a citi (eventual) şi cu a trece mai departe. Este posibil ca unii dintre cei ce citesc acest blog să fie de acord cu ideile noastre, să nu aibă păreri contradictorii cu noi. Ar fi interesant însă, nu pentru noi, ci pentru toţi ceilalţi cititori, de a afla acest lucru. Nimeni nu este cititor de gânduri (sau, cel puţin noi, nu suntem). O părere pro sau contra ar ajuta enorm. Nu pe noi sau pe ceilalţi care comentează sau citesc. Ci ar ajuta ţara.

În concluzie, poporul român va aştepta să vină un cavaler pe un cal de aur care să îl salveze de la soarta nefastă în care se afundă prin nepăsarea sa, prin indolenţa sa, prin lenea sa. Poporul român este, din punctul nostru de vedere, prea spălat pe creier pentru a mai avea curajul să se ridice împotriva celor care îl asupresc. Poporul român se rezumă doar la activitatea de ţaţă: datul din gură pe internet şi tăbăcirea tastelor în acest scop.

Vă dorim somn uşor şi vise plăcute.

Comentarii
  1. antiignorantu spune:

    ai rabdare oamenii se misca dar nu-i poti GRABI … exista niste legi …

    • razvratit spune:

      s-or mişca, conorăşene, dar se mişcă precum ochii mortului… mi-e teamă să nu rămână ca ei… apropos, poate ne vedem prin piatra, când oi ajunge pe acolo.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s