Adevărul şi „Adevărul“ (şi altele despre Roşia Montana)

Posted: 26 August 2010 by razvratit in atitudine, conspiraţii, imbecilitate, ipocrizie, minciuni grosolane, naţionalitate, românia, Roşia Montana

Acum ceva timp am scris o însemnare în care mă întrebam dacă lui Riciu i-ar fi venit mintea la cap… Da’ de unde. Probabil că Riciu habar n-are ce face Imre prin ograda lui.

Iată că, cu ceva zile în urmă, am aflat care ar fi de fapt motivul pentru care Adevărul nu mai face reclamă proiectului Roşia Montana. Nu pentru că Riciu s-ar fi deşteptat şi ar fi început să regrete hoţiile trecute. Nu pentru că Imre e un simplu căţeluş care latră la comanda mogului de carton. Nu! Ci pur şi simplu pentru că Imre a fost refuzat într-o ofertă pe care a făcut-o ălora de vor să ne fure aurul. Dacă ăia i-ar fi dat voie lui Imre să se ocupe de „imaginea“ companiei şi să tragă şi să împingă sfori, Adevărul ar fi făcut în continuare campania pe care o făcea şi până mai deunăzi. Probabil că cu şi mai mult sârg. Iar oferta a fost făcută când încă nu începuse borşul să se înceţoşeze prin „trustul lu’ papuc“.

Acum, brusc, pe Imre l-a pocnit moralitatea. Şi, ca să vezi adevărată moralitate, a început o campanie, nebună, zic unii, contra proiectului.

Foarte interesante mi s-au părut şi unele comentariii apărute pe pagina reporterului virtual referitoare la această adevărată lecţie de i-moralitate.

Până la urmă, a umbla cu cioara vopsită e mai rău decât a fi prins cu mâţa-n sac. Nu că asta ar fi vreo calitate…

Umblând prin blogosferă din material în material am ajuns şi pe blogul Monicăi Marinescu, o fată care a avut de a face personal cu acest Imre. Iată ce ne povesteşte ea:

„Deci cred ca ar fi cazul sa va povestesc si experienta mea: m-am prezentat la un interviu de angajare, la domnul Peter Imre (la recomandarea unui angajat al institutiei – e vorba de Philip Morris) si, dupa interviu, in timp ce ma indreptam spre o statie de autobuz, am fost ajunsa din urma de Imre, care alergase gafaind in urma mea. Ce credeti ca mi-a zis? Reproduc textual: “Nu vreau sa te iau de sotie, nici sa-mi fii fiica, decid e ramane?”. Blocata, am balbait: “ce vreti sa spuneti”. El a zambit larg: “pai ramane sa ne cunoastem mai bine. De ce sa stai in statia de autobuz? Vino la mine acasa, te duc eu cu masina si aprofundam aceste lucruri pe canapea”. M-a luat de mana. M-am smucit si am luat-o pe jos, mi-a pierit cheful de autobuz si de tot, am mers inainte cat am vazut cu ochii fara sa ma uit inapoi. Mai tarziu, cand mi-am mai revenit, mi-am sunat amicul care ma recomandase si i-am zis: “eu nu ma culc cu Peter Imre ca sa ma angajeze.” El a fost scandalizat, am inteles ca au fost si niste certuri cu Imre si asa a ramas….Povestea e destul de veche, dar cred ca merita povestita. Obsedatul naibii!

M-am enervat amintindu-mi!

Update: povestea este de la Philip Morris“

Apoi, aflăm unele dedesubturi despre povestea Roşia Montana şi RMGC (tot pe blogul Monicăi):

„Asa cum bine stiti, Gold Corporation a fost pentru multi (si este in continuare), o vaca buna de muls bani. Intrucat canadienii au fost si sunt interesati sa investeasca multi bani in imagine, pentru crearea unui curent de opinie pro-exploatare Rosia Montana, multi lideri de opinie, politicieni, ziaristi s.a.m.d. au primit bani si au adus servicii firmei Gold.

Printre ei se numara Ioan T. Morar si Peter Imre. Este foarte clar ca cei doi au luat bani la nivele diferite: Peter Imre a fost mai sus in scara ierarhica si a luat mai mult, Ioan T. Morar a fost mai jos si a luat mai putin (a luat mai putin este un fel de-a spune, pentru ca daca raportam acest “putin” la salariul unui profesor, rezulta ca a luat enorm de mult!).

Pana aici, nimic neobisnuit. Este interesant insa faptul ca, avand in vedere pozitia ierarhica superioara a lui Peter Imre si cea inferioara a lui Ioan T. Morar, in interiorul aceleiasi structuri prin care veneau banii de la Gold, de multe ori, Peter Imre il platea pe Ioan T. Morar.

Ca urmare a acestui fapt, intre Peter Imre si Ioan T. Morar, s-a creat o relatie mutuala de “simpatie” (e prea mult spus), dar cel putin, de “neagresiune reciproca”.

Iar lista celor care au luat de Gold sau s-au “imprietenit” pe baza banilor de la Gold e lunga. Si va continua

(Gold Corporation tine o evidenta foarte stricta a tuturor banilor care se cheltuiesc , inclusiv a celor dati pentru lobby, “atentii”, etc). Ei se regasesc in registrele firmei sub denumirea de “cheltuieli pentru promovare”). Nominal, unde este cazul.“

Mergând în continuare pe acelaşi drum, aflăm că:

„Asa cum am scris, Ioan T. Morar a luat bani de la Rosia Montana Gold Corporation! La aceasta ora, el se plimba prin Noua Zeelanda, platit tot de Rosia Montana Gold Corporation. Stirea a aparut in Cotidianul si pe Paginademedia.

Iata cum, vajnicul aparator al locuitorilor din Rosia Montana, se plimba prin lume platit de firma care va distruge intreaga zona prin exploatarea cu cianuri.

Mircea Toma spune: excursia organizata de RMGC este o forma de mita

Mai departe, „aşa cum promis“:

„Public onorariile artistilor care au cantat la Folk You pe banii dati de Gold Corporation (firma care se lupta sa extraga aurul de la Rosia Montana). Enjoy:

Alexandru Andries – 1300 euro (câtă ipocrizie…)

Nicu Alifantis si trupa – 2000 euro

Florin Chilian -2000 euro (câtă ipocrizie…)

Iris – 8000 euro (chiar nu îmi vine să cred, deşi ştiu că e foame mare, nu credeam că Minculescu se va mici atât de mult)

Ada Milea – 800 de euro (câtă ipocrizie…)

Pasarea Colibri – 2000 de euro (nici din partea ăstora nu mă aşteptam la asemenea gest de umilinţă)

Tudor Gheorghe – 3000 euro (câtă ipocrizie…)

Compact – 2000 de euro (şi când te gândeşti că ăştia făceau furori acum 20 de ani… şi acum se bucură la 2.00 de euro jegoşi…)“.

Dacă tot am intrat în aceste ape, voi continua:

http://roncea.ro/2010/08/23/grupul-navetistilor-gold-corporation-din-elita-presei-a-ajuns-in-aukland-noua-zeelanda-ghida-ziaristilor-de-aur-corina-vintan-si-a-facut-cadou-plimbarea-de-200-000-de-euro-chiar-de-ziua-ei/

Şi, la final, iată o ştire mai veche: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus ca Ministerul Mediului să elibereze acordul de funcţionare pentru edificarea barajelor Corna şi Cetate, ambele componente ale exploatării miniere pe care o propune Roşia Montană Gold Corporation.

Păi, din cei 600.000 de milioane pe care vor să îi „investească“, de ce să nu mănâncă şi gura judecătorilor înalt casaţi şi re-utilizaţi o bucată de pâine?

Actualizare 1:

Citind din blog în blog, ajung pe blogul lui George Simion unde citesc despre Roşia Montana şi festivalul Fan Fest (sau Fân Fest). Din păcate, nu am ştiut de acesta, poate m-aş fi dus. Dar unul dintre comentarii m-a trimis la un articol mai vechi din ziare.com în care sunt prezentate multe lucruri interesante, printre care şi:

nu stiu daca cineva poate identifica macar o zona miniera la nivel mondial unde activitatea de minerit sa fi produs o dezvoltare durabila in zona exploatarii.RMGC incearca sa argumenteze, tendentios, faptul ca dezvoltarea reala a Rosiei Montane se poate realiza doar prin minerit si ca turismul si industriile alternative se pot dezvolta doar ulterior exploatarii.

sau că „Asadar, daca un localnic incearca sa isi deschida o afacere, nu primeste aprobarile necesare nici macar pe propria sa proprietate.

sau (şi asta mi se pare cea mai interesantă) „Ceea ce prea putina lume stie insa este faptul ca activitatea miniera a continuat la Rosia Montana pana in anul 2006.

Pretinsul salvator din ziua de azi al zonei, RMGC, a fost chiar cel care a solicitat Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale stoparea exploatarii miniere.

Şi tot la acelaşi material publicat de George aflăm că Zoso a fost unul dintre cei plimbaţi cu jeep-ul RMGC-ului (mai erau şi unul Arhi şi unul Subiectiv)… Zoso, care se lăudase cu ceva timp în urmă că ar fi fost şi el plecat pe banii RMGC prin Noua Zeelandă. Dar care a retractat cele spuse… Asta o găsisem pe blogul Monicăi.

Părerea mea e că Zoso (despre care auzi că e mare formator de opinii…) chiar a fost pe banii RMGC în Noua Zeelandă, unde sa dus să înveţe cum să crăcăneze ochiul maron pentru a i se îndesa inteligenţa. E, uite că blogării trebe să mănâncă ceva…

Actualizare 2:

Din Cotidianul aflăm că următoarele posturi de televiziune au primit următoarele sume din partea RMGC, în 2009:

1. Realitatea TV: 2,26 milioane de euro.

2. The Money Channel: 1,298 milioane de euro.

3. PRO TV: 1,94 milioane de euro.

4. TVR, care ar trebui teoretic să fie o televiziune publică: 1,092 milioane de euro.

Nici ziarele nu au fost lăsate la o parte (aşa cum spuneam şi în însemnările despre Adevărul şi cea despre site-urile de internet care fac publicitate proiectului), acestea primind în 2010 următoarele sume:

1. Săptămâna Financiară”, 25,5 mii de euro,

2. Romania Liberă”, 24,65 mii de euro,

3. Evenimentul zilei”, 22,31 mii de euro

4. Ziarul Financiar”, 17,65 mii de euro.

Tot din Cotidiianul aflăm că suma totală împărţită (în funcţie de „rating“-ul avut, în 2009, şi de culoarea politică, în 2010) trusturilor de presă se ridică undeva pe la puţin peste 12 milioane de euro. Însă toate acestea au primit câte ceva. Iar în 2010 banii s-au dat după cum urmează:

1. B1 TV, 284.000 de euro.

2. Realitatea TV, 230.000 de euro

3. Antena 1, aproape 160.000 de euro

4. TVR 1, 140.000 de euro

5. Antena 3, 89.000 de euro

6. Prima TV, 81.000 de euro

7. The Money Channel 65.000 de euro.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s