invitaţie: cartea „un an lângă căpitan“ va fi lansată vineri la craiova

Posted: 7 Octombrie 2010 by razvratit in ATENŢIE!!!, cărţi, dreptate, educaţie, evenimente, libertate, naţionalitate, românia

Am primit această invitaţie prin e-mail şi consider că e musai să o trimit şi altora. Toţi cei care aveţi posibilitatea, disponibilitatea şi dorinţa de a fi acolo la lansarea acestei cărţi, nu ezitaţi să vă duceţi. Asemenea evenimente ar trebui să se bucure, mai ales în aceste momente, de un număr imens de spectatori.

„Fundaţia „Buna Vestire” şi Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti vă invită vineri 8 octombrie, la orele 18:oo, la Casa de Cultura ” Traian Demetrescu” din Craiova, str. Traian Demetrescu nr. 31, la lansarea ediţiei a 4-a a cărţii „Un an lângă Căpitan„, în prezenţa autorului Tudor Ilie ( tatăl artistului Tudor Gheorghe).

Vă aşteptăm cu drag.“

A patra ediţie a memoriilor fostului deţinut politic Ilie Tudor, nimeni altul decât tatăl marelui artist Tudor Gheorghe, a văzut lumina tiparului la Editura Sânziana. Cu o mică adăugire aflată de autor prin scrinul amintirilor cărunte, această carte se poate spune fără teama de a greşi, că este un adevărat best-seller autohton, dacă ar fi să judecăm după felul în care a fost căutată şi cerută de public după epuizarea ediţiilor anterioare.
Desigur, talentul şi verva condeiului domnului Ilie Tudor constituie o explicaţie a popularităţii de care se bucură volumul. Dar nu trebuie să neglijăm nici faptul că lucrarea vine să aducă în faţa cititorului de azi chipuri şi fapte – făcînd parte din Istoria României – care au fost cunoscute personal de autor în urmă cu şapte decenii. Domnul Ilie Tudor a avut privilegiul – dăruit, de bună seamă, de Divinitate – de a supravieţui condiţiilor exterminatoare ale închisorilor comuniste, anchetelor brutale şi sadismului sistemului represiv al Securităţii. Şi prin asta, de a putea relata, unor generaţii cărora accesul la acest gen de informaţii le-a fost strict obstrucţionat în timpul unei jumătăţi de secol de totalitarism, de a relata, spuneam, secvenţe de Istorie trăite pe viu. Şi, în unele situaţii, chiar dureros de viu.
Astfel, Ilie Tudor creionează, pentru cititorul anului 2009, imaginea lui Corneliu Zelea Codreanu – aşa cum a putut-o percepe, desigur, un adolescent -, temperamentul acelui om, trăirile lui în anumite momente, dar şi fascinaţia – inexplicabilă încă – exercitată asupra unor mase impresionante de oameni. Sunt zugrăviţi, pe rând, Ion Banea, Nicolae Totu, generalul Zizi Cantacuzino, Bănică Dobre, Nicoleta Nicolescu ş.a.. Dacă ne gândim că toţi aceşti oameni erau morţi deja la sfîrşitul anului 1939, interesul prezentat de public pentru naraţiunea în discuţie este cu atât mai explicabil.
Trebuie spus, în treacăt, că Ilie Tudor este unul din cei 70 de copii necăjiţi luaţi din satele Olteniei şi crescuţi, la iniţiativa lui Corneliu Codreanu, la sediul legionar din strada Gutenberg, din Bucureşti, cu scopul de a studia Comerţul, în perspectiva mai lungă a creării unor structuri economice cu ajutorul cărora, legionarii doreau să elimine dominanţa elementelor alogene din acest sector, nu prin violenţă, ci prin concurenţă. Fenomenul acesta, al „comerţului legionar”, cum îl numeau liderii Gărzii de Fier, este la rândul său foarte interesant şi, credem noi, nu îndeajuns cercetat de istorici.
În fine, partea a doua a cărţii prezintă suferinţele cu care dl Ilie Tudor a „plătit” acel episod, petrecut în inima organizaţiei legionare, am putea spune. A „plătit” ceva mai târziu, în perioada în care sistemul represiv comunist arunca după gratiile închisorilor pe toţi aceia care erau identificaţi ca duşmani ai „dictaturii proletariatului”. Din acest punct de vedere, Ilie Tudor a cunoscut supliciile anchetelor barbare şi tratamentul inuman aplicat de securişti. El a cunoscut moartea, foamea, frigul, umilinţa şi batjocura. dar a trecut demn, senin, prin toate acestea, acceptînd creştineşte suferinţa, tocmai pentru că a reuşit să-i pătrundă sensul. Mai mult, acum, la vârsta tâmplelor albe, condeiul lui Ilie Tudor reuşeşte să redea toate acele scene apocaliptice, cu o seninătate lipsită de resentimente sau complexe răzbunătoare. Un calm, o bucurie aşezată, o împăcare cu totţi şi cu toate, dublată însă de vigilenţa omului care a ajuns, prin suferinţă, să trăiască într-o legătură permanentă cu Dumnezeu – iată sentimentul ce răzbate din paginile acestei cărţi.
Din bezna universului concentraţional comunist, se disting, uneori, figuri luminoase, adevărate candele şi repere pentru acei nefericiţi aruncaţi în uriaşul malaxor de vieţi nevinovate: poetul Radu Demetrescu Gyr, părintele profesor Dumitru Stăniloaie, precum şi o pleadă de mărturisitori, îndurînd cu dragoste şi împăcare cruda soartă care, unora, nu le-a mai dat şansa de a reveni în sânul celor dragi.
Or, poate tocmai faptul că a beneficiat de această şansă, să-l fi determinat pe valorosul scriitor Ilie Tudor să aştearnă pe hârtie aceste amintiri „sfinte”, cum le consideră d-sa. De ce am ignora atunci vocaţia mărturisitoare a acestor pagini? – iată o perspectivă ce vine să întregească modesta noastră analiză pe marginea volumului „Un an lângă Căpitan”.

Comentarii
  1. baricada spune:

    O veste buna. Ma gandesc daca s-o putea comanda si pe net… Cat despre infiintarea Partidului Nationalist, dea Domnul sa se mearga de data asta pana la capat si ceva mai selectiv. Sunt cu sufletul alaturi de Noua Dreapta dar, din pacate, Miscarea ramane puternic infiltrata cu tot felul elemente…

    • razvratit spune:

      Uite că nu ştiu. Am să pun întrebarea mai departe şi îţi voi răspunde.

      Orice mişcare care este împotriva celor care vor cu tot dinadinsul să conducă despotic o masă de oameni va fi infiltrată de tot soiul de elemente. Important este să le descoperi şi să le arunci în hăul negurilor. Cu alte cuvinte, să tai răul de la rădăcină…

      Partea proastă este că şi aceştia, naţionaliştii, sunt foarte dezbinaţi.

      Numai bine.

    • razvratit spune:

      Baricada, uite răspunsul primit de la PPP (Partidul „Pentru Patrie“):

      „Nu ştiu exact de net dar noi avem multe la sediu. Se poate găsi şi la Biserica Sf. Ilie Gorgani pe trepte, duminica dimineaţa. Şi la chioşcul de lângă Piaţa Sudului. A, plus Librăria Sophia de lângă Mitropolie.“

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s