idei

Am să public o serie de idei politice şi nu numai ale marelui Mihai Eminescu, de la a cărui ucidere se împlinesc 121 de ani. Aceste texte au fost selectate de către Gheorghe Funar.

– „Românii nu sînt nicăieri colonişti, venituri, oamenii nimănui; ci pretutindeni unde locuiesc sînt autohtoni, populaţie mai veche decît toţi conlocuitorii lor.“ ( în „Curierul de Iaşi“, din 17 noiembrie 1886).
– „Legile unui popor, drepturile sale nu pot purcede decît din el însuşi; condiţiunea de viaţă a unei legi, garanţia stabilităţii sale e ca ea să fie un rezultat, o expresiune fidelă a trebuinţelor acelui popor“ (în „Federaţiunea“, din 22 aprilie 1870).
– „Avem, de – o parte, rasa română, cu trecutul ei, identic în toate ţările pe care le locuieşte, popor cinstit, inimos, capabil de adevăr şi patriotism. Avem apoi, deasupra acestui popor, o pătură superpusă, un fel de sediment de pungaşi şi cocote, răsărită din amestecul scursurilor orientale şi al celor occidentale, incapabilă de adevăr şi de patriotism“ (în „Timpul“, din 29 iulie 1881).
– „Rasa determinantă a sorţii acestei ţări nu mai este cea românească, ci străinii românizaţi“ ( în „Timpul“, din 1 aprilie 1881).
– „Pentru aceşti onorabili nu este nimic mai important decît căpătuirea înregimentaţilor partidului“. ( în „Timpul“, din 21 iunie 1881).
– „Poporul a pierdut de mult încrederea că lucrurile se pot schimba în bine şi, cu acel fatalism al raselor nefericite, duce nepăsător greul unei vieţi fără bucurie şi fără tihnă“ ( în „Timpul“, din 31 august 1878).
– „Nu mai există o altă deosebire între oameni, decît cea pe care o stabileşte banul, oricum ar fi cîştigat“ (în „Timpul“, din 10 iulie 1881).
– „Peste tot aceeaşi idee: să dau străinilor ce-mi cer; cît pentru români, puţin îmi pasă!“ (în „Timpul“, din 23 mai 1882).
– „Avem de-acum înainte dominaţia banului internaţional, o domnie străină, impusă de străini“ (în „Timpul“, din 20 februarie 1879).
– Mita e-n stare să pătrundă orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vînd sîngele şi averea unei generaţii“ (în „Timpul“, din 18 aprilie 1879).
– „Oamenii care au comis crime grave rămîn somităţi, se plimbă pe stradă, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-şi petrece viaţa la puşcărie“ (în „Timpul“, din 3 mai 1879). (eu le-aş oferi ocna, în condiţiile cele mai grele)
– „Conducătorii fură moştenirea altora, alterează mersul natural al societăţii, se substituie, prin vicleşug şi apucături, meritului adevărat al muncii adevărate, sînt o reeditare, în formă politică, a hoţilor de codru, instituind codrii guvernamentali şi parlamentari“ (în „Timpul“, din 17 august 1882).
– „Ne mulţumim dacă actele guvernanţilor de azi nu sînt de-a dreptul de înaltă trădare, abstracţie făcînd de toate celelalte defecte ale lor, precum mărginirea intelectuală, slăbiciunea de caracter, lipsa unui adevărat şi autentic sentiment patriotic” (în „Timpul“, din 8 august 1880). (din păcate, actele guvernanţilor noştri chiar sunt de-a dreptul de înaltă trădare)
– „Trădătorii devin oameni mari şi respectaţi, bîrfitorii de cafenele – literatori, ignoranţii şi proştii – administratori ai Statului Român“ (în „Timpul“, din 15 mai 1879).
– „Partidele, la noi, nu sînt partide de principii, ci de interese personale, care, păstrînd numai coaja legilor şi goala aparenţă, calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor, fac tocmai contrariul de ceea ce au promis mandanţilor lor şi trec, totuşi, drept reprezentanţi ai voinţei legale şi sincere a ţării“ (în “Timpul”, din 23 februarie 1880). (de-ar şti bietul Eminescu în ce hal a ajuns clasa politică actuală, împărţită de ochii lumii în partide, dar reprezentând aceleaşi interese cazare…)
– „Aluatul din care se frămîntă guvernanţii noştri e acea categorie de fiinţe fără ştiinţă de carte şi consistenţă de caracter“ (în „Timpul“, din 24 februarie 1880).
– „Acei ce conduc nu sînt decît străini, străini prin origine, prin moravuri, prin educaţie – interesele străinilor dar, şi numai aceste interese, sînt dezideratul «patrioticului guvern»“. (în „Timpul“, din 17 ianuarie 1880).
– „Cîrciumile sînt localuri de îndobitocire şi prostituţie sufletească“. (în „Timpul“, din 17 iulie 1879). (la fel terasele, cluburile, discotecile, etc.)
– „Răul esenţial care ameninţă vitalitatea poporului nostru este demagogia“ (în „Opere“, vol.XIII, pag.119).
– „De cîte ori vom deschide istoria, vom vedea că statele scad şi mor prin demagogie sau prin despotism“ ( în „Opere“, vol.XIII, pag.32).
– „Demagogii conduc lumea la distrugerea civilizaţiunii, la haos“. (în „Timpul“, din 9 ianuarie 1879). (şi să nu uităm că sunt unii care par mari români, graţie demagogiei)
– „Deficit lîngă deficit, împrumut lîngă împrumut, datorie lîngă datorie, pînă ce finanţele României nu vor fi , curînd, decît, o gaură mare“ ( în „Opere“, vol.IX, pag.448).
– „Trebuie ca, cu toţii, să ne dăm seama de cauzele ce tulbură societatea, de elementele ce împiedică redobîndirea echilibrului pierdut şi ca să le combatem cu curaj şi stăruinţă“ (în „Timpul“, din 4 ianuarie 1881).
– „Elemente străine, îmbătrînite şi sterpe, s-au amestecat în poporul nostru şi joacă comedia patriotismului şi a naţionalismului. Neavînd tradiţii, patrie hotărîtă ori naţionalitate hotărîtă, au pus, totuşi, mîna pe Poporul Român“ (în „Timpul“, din 14 noiembrie 1880).
– „Străinii superpuşi, fără nici un cuvînt naţiei româneşti o exploatează cu neomenie, ca orice străin fără păs de ţară şi popor“ ( în „Opere“, vol.XII, pag.284).
– „Am ajuns, într-adevăr, în această Americă dunăreană, ca tocmai românii să fie trataţi ca străini, să se simtă străini în ţara lor proprie“ (în “Timpul”, din 14 noiembrie 1880).
– „Aceste spectacol al exclusivei stăpîniri a unei rase – şi decăzute şi abia imigrate – asupra unui popor istoric şi autohton e o adevărată anomalie, căreia poporul istoric ar trebui să-i puie capăt, dacă ţine la demnitatea şi la onoarea lui“ (în „Timpul“, din 9 august 1881). (din păcate, românii nu au fost capabili să facă ceea ce trebuiau să facă acum 120 de ani, aşa că ne-am trezit cu o clasă care este demult imigrată şi deja încetăţenită, deja are cetăţenie română)
– „Demagogia la noi însemnează ura înrădăcinată a veneticului fără tradiţii, fără patrie, fără trecut, în contra celor care au o tradiţie hotărîtă, un trecut hotărît“ (în „Timpul“, din 30 iulie 1881).
– „A fi bun român nu e un merit, nu e o calitate ori un monopol special, ci o datorie pentru orice cetăţean al acestui stat, ba chiar pentru orice locuitor al acestui pămînt care este moştenirea, în exclusivitate şi istorică, a Neamului Românesc“ (în „Timpul“, 1 aprilie 1881).
– „Singura raţiune de a fi a acestui stat, pentru noi, este naţionalitatea lui românească“ (în „Timpul“, din 31 iulie 1880).
– „Mizeria materială şi morală a populaţiei, destrăbălarea administraţiei, risipa banului public, cumulul, corupţia electorală, toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cutări sau cutări principii de guvernămînt“ ( în „Opere“, vol.XIII, pag.238).
– „A administra înseamnă a privi bunăstarea populaţiunii ca pe un lucru încredinţat înţelepciunii şi vegherii tale. Să gîndeşti pentru cel ce nu gîndeşte, să pui în cumpănă dările, să le deschizi oamenilor ochii“ ( în „Opere“, vol.X, pag.26).
– „Sărăcia e un izvor de rele fizice şi morale, care, la rîndul lor, sînt cauze ale decadenţei economice“ (în „Opere“, vol.XII, pag.325).
– „Pentru înaintarea în viaţa politică să se ceară sau o mare inteligenţă, sau un mare caracter“ ( în „Opere“, vol.XII, pag.135). (la noi, ca şi la alţii, de fapt, se cere să furi, să minţi, să înşeli, etc., cât mai mult şi mai bine)
– „Pentru a conduce un popor şi economia lui trebuie o judecată sănătoasă, cunoaşterea dreptei proporţii între mijloacele întrebuinţate şi scopul dorit şi, oricare ar fi scopurile urmărite de clasa cultă a unui popor, ele sînt rele şi de nimic dacă nu echivalează cu sacrificiile aduse pentru realizarea lor“ ( în „Opere“, vol.IX, pag.146).
– „Arta omului de stat constă în atitudinea de a alege, într-o stare de lucruri dată, sistemul cel mai suportabil din toate, care să asigure un progres de-o jumătate de secol sau de un secol“ ( în „Opere“, vol.XI, pag.377).
– „La comună şi la judeţ n-ar trebui să fie vorba de alegei cu caracter politic“ (în „Timpul“, din 26 iulie 1880).
– „Temeiul unui stat e munca. Bogăţia unui popor stă în muncă, nu în bani“ ( în „Opere“, vol.XI, pag.18).
– „Fără muncă şi fără capitalizarea ei, adică fără economie, nu există libertate“ ( în „Opere“, vol.X, pag.168).
– „Statul român, moştenit de la zeci de generaţii care au luptat şi suferit pentru existenţa lui, formează moştenirea altor zeci de generaţii viitoare şi nu e jucăria şi proprietatea, în exclusivitate, a generaţiei actuale“ ( în „Opere“, vol.X, pag.168).
– „Sîntem poate singurul popor condamnat a nu face politică momentană, ci pe secole înainte“ (în „Timpul“, din 16 decembrie 1879).
– „O ţară nu se guvernează cu aforisme, ci cu sisteme; iar sistemele nu se improvizează de pe o zi pe alta, ci trebuie să rezulte din starea reală a ţării, din natura poporului“ (în „Timpul“, din 1 iulie 1881).
– „Politica străină, împreună cu străinii care ne guvernează, tind la substituirea elementului român prin scursuri din toate unghiurile lumii“. (în „Timpul“, din 5 decembrie 1882).
– „Istoria îşi are logica ei proprie: nici un neam nu e condamnat de a suporta, în veci, un regim vitreg, corupt şi mincinos” (în „Timpul“, din 5 februarie 1882). (la asta ar trebui să ia aminte actualii cârmuitori ai ţării)
– „Greşalele în politică sînt crime; căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se-mpiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei“ (în „Timpul“, din 13 februarie 1882).
Ce mă bucură, deşi poate sună cinic, este faptul că Eminescu a trăit în anii în care a trăit. Pentru că a putut să pună pe hârtie ceea ce a pus. Pentur că în ziua de azi ar fi fost cenzurat şi marginalizat şi nimeni nu ar mai fi citit scrierile sale. Nici poeziile, nici proza, nici articolele de gazetă.
Să-i fie ţărâna uşoară!
Comentarii
  1. Lili spune:

    Felicitari pentru blog si initiativa!

    EMINESCU SECRETUL POLITIC

    ECONOMISTUL MIHAI EMINESCU

    Aceste carti sint publicate cu CopyLIBER (au copierea, traducerea, difuzarea neingradite si gratuite).

    Daca aveti html-ul dezactivat: cu PASTE asezati link-ul in browser si, apoi, apasati ENTER.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s