Archive for the ‘FELICITĂRI!!!’ Category

Cam asta este atitudinea majorităţii. Şi mai ales a acelei părţi care încă o duce bine… Câştigă mai mult decât 10 salahori, muncesc mai puţin decât 1/10 din cât ar trebui, se îndoapă cu chimicale din „supermarketuri“, se împuiesc şi îşi trăiesc viaţa cu aceeaşi fericire cu care trece gâsca prin apă…

Minoritatea, sau mai bine spus, foarte puţini oameni, caută să rămână oameni şi nu sclavi. De cele mai multe ori, nici nu ies la rampă cu ideile lor, pentru că sunt luaţi la mişto de „marea majoritate“.

Am citit astăzi două mesaje, total diferite, dar care duc spre acelaşi lucru: transformarea masei de oameni în masă de fiinţe, fără niciun drept. Iar singura activitate a acestei mase trebuie să fie munca. Munca în condiţiile actuale, când după o lună iei un salariu care e suficient doar pentru a plăti gazele, lumina şi apa… Pentru că dor aşa nu vei mai avea timp să şi gândeşti!

Însă va veni o vreme când şi cei care acum consideră că e bine vor ajunge în situaţia celorlalţi. Şi atunci va fi foarte greu. Pentru că va fi mult mai greu de luptat contra unei armate bine organizate şi plasate în teritoriu…

Să vedem despre ce este vorba în acele două mesaje:

Unul este un comentariu al unui cititor al blogului lui saccsiv. Iată ce zice omul:

„salut,
Hmmm,de mult ma gandesc sa va postez urmatorul articol:
Am revenit in Lumea Noua dupa citeva luni de absenta si am obesrvat ceva schimabri esentiale: aici la munca avem “id carduri” care trebuie sa le folosim peste tot,usile nu mai au cheie si se deschid tot cu carduri,la masa intram cu cardul,in autobuzul care ne duce la munca intram tot cu cardul (!!) ..etc.Asta n-ar fi nimic deosebit doar ca noi suntem intr-o padure( de vreo 2-3 ori mai mare ca Romania!) si primul oras este la vreo 80-90 km!Si pe drumul intre camp si unde muncim sunt “check-points” unde ni se cere cardul! Paza intra cu cainii prin camerele noastre(cind nu suntem in camp) sa caute de “prafuri si iarba”..etc.CU ALTE CUVINTE S-A SCHIMBAT MULT SI CIREADA SE OBISNUIESTE CU ASTA!Campul are usi din metal care pot si blocate si totul pare ca un lagar de munca!
ps:nu am vazut pe nimeni sa spuna ceva de ce se intimpla in Nebraska!“

E, oarecum, normal, atâta timp cât îţi merge bine, iei un ban grămadă, nu plăteşti pentru mâncare şi pentru cazare, ai asigurare medicală gratuită (adică ţi se injectează chimical gratis şi nu mai plăteşti când vrei să haleşti altele) şi cine ştie ce alte „avantaje“. Când se va închide „fabrica“ toată lumea îşi va aduce aminte de condiţiile animalice în care trăiau… Abia când vor rămâne pe străzi şi vor vedea că puţinul agonisit se duce pe te-miri-ce vor începe să ridice glasul şi să ajute la născocirea titlurilor de-o şchioapă care încep cu „Senzaţional!“, sau „Incredibil!“ sau „Şocant!“… Până atunci, se mai adună la un pahar de poşircă, la o carte (de joc) şi mai mârâie în surdină, să nu îi audă şeful sau şefa…

Să vedem ce conţine şi al doilea mesaj, citit pe un blog, blogul lu’ john:

Haios e titlu, care are pretenţia că cel sau cea care l-a scris este deţinătorul/toarea adevărului absolut…

Adevărul despre „revoluţiile” arabe şi războiul din Libia (Am să redau doar partea mai interesantă, fără comentariul proprietarului blogului. Acestea le puteţi citi pe blogul său)

Anul 2011 a început cu un val de revolte populare ce a trecut prin mai multe ţări arabe din Nordul Africii şi Orientul Mijlociu, evenimente similare cu cele din 1989 din Europa de est şi cu revolutiile portocalii din spaţiul ex-sovietic. Aparent desfăşurarea evenimentelor a fost spontană, însă nu a durat mult până când implicarea externă a ieşit la iveală. Adevăraţii autori şi regizorii acestui spectacol au fost revelaţi atunci când „valul revoluţionar” a ajuns în Libia unde „rebeliunea” a trebuit să fie susţinută armat de către mai multe tări ale NATO. Timp de câteva săptămâni întreaga comunitate internaţională a asistat cu respiraţia tăiată la evoluţiile violente din această ţară timp în care mass media internaţională încerca să ne convingă că Ghaddafi este un tiran nemilos şi însetat de sânge. Să vedem însă cum arată dictatura libiană.

Fostul ambasadorul rus în Libia, Vladimir Chamov, întrebat într-un interviu dacă Ghaddafi şi-a asuprit cetăţenii, a spus: „Despre ce opresiune vorbesti? Libienilor li se acordă credite fără dobândă pe o periodă de douăzeci de ani pentru construcţia casele lor, un litru de benzina costă aproximativ 10 centi, produsele alimentare costă mai nimic, iar un Jeep sud-coreean Kia putea fi cumpărat pentru doar 7500 de dolari…. Această ţară nu mai există acum.”

Ce alte date şi cifre ştim despre Libia şi liderul ei?
• PIB-ul pe cap de locuitor al Libiei este de 14.192 dolari.
• Fiecare membru al unei familii care este subvenţionat de către stat primeşte 1.000 de dolari pe an.
• Şomerii primesc 730 de dolari lunar.
• Salariul unei asistente de spital este de 1.000 dolari.
• Ajutorul de naştere este de 7.000 de dolari.
• Cuplurile proaspăt căsătorite primesc un ajutor de 64.000 de dolari pentru a cumpăra un apartament.
• Pentru a deschide o afacere un libian primeşte un ajutor financiar de 20.000 de dolari.
• Impozitele şi taxele majore sunt interzise.
• Educaţia şi asistenţa medicală sunt gratuite.
• Educaţia şi specializările în străinătate se fac pe cheltuiala guvernului.
• Există lanţuri de magazine pentru familii mari, ce au preţuri simbolice pentru produsele alimentare de bază.
• Vânzarea de produse expirate este pedepsită prin amenzi mari, iar în unele cazuri se pedepseşte cu detenţia.
• Un număr de farmacii distribuie medicamente gratuit.
• Contrafacerea medicamentelor este considerată o infracţiune gravă.
• Nu există plăţi pentru chirie, iar populaţia nu plăteşte pentru energia electrică.
• Vânzarea şi consumul de alcool sunt interzise prin lege.
• Împrumuturile pentru cumpărarea unei maşini sau a unui apartament sunt date fără dobândă.
• Sunt interzise speculaţiile imobiliare.
• În cazul în care o persoană decide să cumpere o maşină statul libian achită 50% din preţul ei, iar în cazul poliţiştilor 65% din preţ.
 • Benzina este mai ieftină decât apa. Un litru de benzină costă 0,14 dolari. (aici e greşit, pentru că pence nu înseamnă cent, iar gasoline nu înseamnă benzină; deci un litru de motorină costă 0,15 lire sterline)
(Sursa acestor date este un site de limba rusă; traducerea engleză a textului). O confirmare a unora dintre aceste date poate fi gasită aici)

Să presupunem totuşi că intervenţia militară ar fi fost justificată…
Atunci de ce s-a intervenit militar doar în Libia? Conform mass media în aceeasi regiune exista o multime de alte ţări în care „dictatori sângeroşi” omoară „populaţia paşnica şi neînarmată„. Şi totuşi NATO, SUA, Franta sau Marea Britanie n u se duc acolo pentru „a face dreptate” şi a „restaura democraţia”. De ce a fost aleasă această ţară în mod special? De ce este „democraţia occidentală” atât de obsedată de ideea eliminarii lui Ghaddafi şi de distrugere a Libiei, ţara cu cel mai ridicat nivel de trai din Africa, printr-un scenariu similar cu cel din Irak? Şi cum se explică faptul că „rebelii” susţinuţi de SUA, Franţa, Marea Britanie şi de către alte ţări NATO colaborează cu luptători Al Qaeda, după cum a relatat mass media internaţionala? Această ciudăţenie a susţinerii unor terorişti de către americani a trecut rapid în uitare, fiind acoperită mediatic de asasinarea lui Osama bin Laden, presupusul lider al fantomaticei grupări teroriste mondiale, o altă poveste de adormit copii menită să refacă imaginea şifonata a SUA.

La ora actuală exista două versiuni de a ascunde adevăratul motiv pentru intervenţia în Libia: una oficială – protejarea drepturilor omului şi cea neoficială – furtul petrolului libian. Ambele sunt piste false. În realitate scopul actiunilor militare din Libia nu este protejarea civililor de Ghaddafi, ci protejarea intereselor sistemului bancar internaţional, obţinerea controlului asupra puţurilor de petrol libiene fiind doar un mijloc de anihilare a puterii liderului libian. Aceasta este parerea lui German Sterligov un antreprenor şi activist social rus, al doilea milionar oficial al Rusiei de după caderea URSS, care din 2005 a renunţat la „binefacerile civilizaţiei” şi s-a mutat cu familia într-o pădure din Siberia.

Criza financiară mondială, care încă influenţează economia planetei, a făcut mai multe ţări să propună schimbarea monedei folosite în tranzacţiile internaţionale, mai exact să refuze dolarul american şi să opteze pentru înlocuirea acestuia cu aurul. Mummar Ghaddafi a încercat să refacă planurile generalului De Gaulle – de a refuza bancnotele de hartie şi de începe să utilizeze din nou monede de aur ca pe vremuri. Acest lucru ar duce la distrugerea coruptului sistem bancar actual. Desigur, mafia bancară sionistă nu l-a putut ierta pentru asta …

(În 1965 Charles de Gaulle a tinut un discurs în care cerea, printre altele, întoarcerea la aur ca etalon monetar vezi http://www.ina.fr/fresques/de-gaulle/fiche-media/Gaulle00105/conference-de-presse-du-4-fevrier-1965. În acelasi an (dolarul şi alte monede naţionale încă aveau acoperire în aur) Franta a reuşit să convertească în aur 150 de milioane de dolari şi ceruse Rezervei Federale Americane convertirea a încă 150 de milioane. Exemplul francez a fost urmat de Spania lui Franco. Ambele personaje politice au părăsit la scurt timp după aceea prim planul scenei politice, unii istorici considerând că aceste evenimente ar avea legatură cu „atacul” lor asupra dolarului. În 1971 la ordinul mafiei bancare a Rezervei Federale aflate sub controlul clanului Rothschild, Nixon a decretat că SUA încetează unilateral convertirea dolarilor în aur şi renunţă definitiv la etalonul-aur.

O serie de ţări au început discuţii despre realizarea tranzacţiilor comerciale interstatale în aur. China a anunţat emiterea unor yuani de aur şi mai multe ţări asiatice şi africane au discutat, de asemenea, posibilitatea revenirii la standardul de aur. Mummar Ghaddafi a devenit principalul iniţiator al ideii de a renunţa la dolari şi euro. El a cerut lumii arabe şi africane să înceapă utilizarea unei monede noi – dinarul de aur. El a sugerat şi realizarea unui stat african unit, având o populaţie de 200 de milioane de oameni ce vor folosi această monedă.

Ideea unei monede unice din aur şi a unirii ţărilor africane într-un singur stat federativ puternic a fost foarte bine primită de către mai multe ţări arabe şi de către aproape toate ţările africane. Singurii oponenţi au fost Republica Africa de Sud şi şeful Ligii Statelor Arabe. Dacă realizarea Uniunii Africane şi adoptarea unei monezi unice au fost pe placul francmasoneriei mondiale nu acelaşi lucru se poate spune şi despre renunţarea la dolar şi euro în favoarea dinarului de aur. Această iniţiativă a Libiei a fost foarte criticată de către Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană. Potrivit unui discurs al preşedintelui francez Nicolas Sarkozi: „libienii ameninţa securitatea financiară a omenirii”. Numeroasele critici la adresa liderului libian nu au dat nici un rezultat: Ghaddafi a făcut în continuare paşii care au dus la crearea Africii Unite şi a continuat demersurile în direcţia trecerii la standardul monetar din aur.

În cele ce urmează redăm un fragment dintr-un interviu cu German Sterligov, creatorul „Bursei aurului” din Moscova, în cadrul unei emisiuni a postului rusesc „Dojd”:

Olga Pispanen: Şi apoi a venit condamnarea Libiei…

GS: O să-ţi spun ce evenimente au dus la acest lucru. În 2002 prim-ministrul malaezian Muhammad împreună cu Mummar Ghaddafi au propus lansarea unui dinar de aur. La început această idee a fost aprobată de către Irak, Sudan, Bruney şi Indonezia, iar în anul următor Emiratele Arabe Unite şi alte ţări au aderat la aceasta iniţiativă. Ei au inceput sa lucreze la această idee, au existat şedinţe ale miniştrilor de finanţe din aceste ţări, la care a început să prindă viaţă proiectul de a refuza tranzacţiile comerciale în dolari şi euro în favoarea folosirii dinarului de aur. A existat un proiect pilot în care monede de aur au fost bătute şi au început să fie folosit în Malaezia, Indonezia şi Iran. Ele au fost folosite în magazine obişnuite şi chiar şi acum pot fi folosite acolo, la fel ca orice altă monedă.

OP: Ai cumva un dinar de aur la tine?

GS: Nu am dinari, dar am „goldeni”, pentru că fiecare ţară ar trebui să adopte propriul tip de monede de aur, iar noi le-am numit „goldeni”.

OP: De ce se numeşte aşa? Nu suna prea ruseşte.

GS: „Golden” înseamnă „făcut din aur” în limba engleză. Înainte de aceasta, în Rusia, am avut „guldeni” şi „zloti”. Le-am făcut la monetaria rusă „Gosznak”. Am sugerat Libiei să folosească moneda noastră, dar au considerat că e prea mare, cântăreşte 1 uncie.

Dmitri Kaznin: Cum anume sugeraţi sa fie folosite aceste monede?

GS: Au existat discuţii pentru o lungă perioadă de timp între oamenii de afaceri ruşi şi arabi, care au fost găzduite de către Nadejda Azarenkova şi de firma de avocatura a lui Artur Airapetov, la care sunt şi eu co-proprietar. S-a ajuns la o situaţie similară cu cea dintre Stalin şi Hitler: Stalin era deja pregătit pentru agresiunea lui Hitler şi a plasat trupele sale la frontieră, dar Hitler dintr-un singur atac a distrus totul. Acelaşi lucru a făcut şi societatea occidentală. Asta este opinia mea: Muammar Ghaddafi era gata să declare respingerea folosirii dolarului şi a monedei euro în tranzacţii, însă a fost oprit de către sistemul bancar internaţional. Conturile sale internaţionale au fost blocate sub falsul motiv al „încălcării drepturilor omului”.

OP: Conturile au fost blocate după anunţul că el a început să tragă în civili.

GS: Da, dar asta se întâmplă în toate ţările. Uitaţi-vă în jur – o mulţime de civili sunt ucişi în ţări precum Yemen şi nimeni nu le blochează conturile bancare. Intotdeauna se pot găsi justificări unor acţiuni, în acest caz uciderea de oameni a servit doar ca un pretext.

Însă motivul real al actiunii este efectul psihologic al ideii lui Ghaddafi (unul dintre principalii lideri musulmani), de a începe utilizarea dinarilor de aur, care a fost efectiv uimitor, a fost chiar mai periculos decât ideea în sine. De exemplu, există un stat malayezian numit Kelantana, care utilizează numai monede de aur, dar nu prea dă bătăi de cap liderilor globalisti.

Şi iată ca apare Ghaddafi, care sugerează ca toată lumea să respingă sistemul bancar internaţional şi să se elibereze de sclavia sistemului american al Federal Reserve Bank. Un număr mare de ţări l-ar urma în această acţiune. Acest proiect a fost pregătit intens timp de mai mulţi ani, Ghaddafi a militat pentru ca ţările africane să se unească toate într-un stat puternic şi să înceapă utilizarea monedelor de aur. Egiptul era pregătit să ia parte la el, de aceea revoluţiile au început acolo şi CIA a intervenit pentru a distruge planurile cu privire la ieşirea din sistemul bancar internaţional. Apropo, acest sistem mafiot international afectează de asemenea într-o mare măsură economia Rusiei. Trecerea de la utilizarea baniilor de hârtie la monede de aur – aceasta este ieşirea din criză şi din sclavia financiară.

OP : German, explica te rog… Cred că nu avem atât de mult aur câte bancnote de hârtie există.

GS: Desigur. Noi aproape că nu avem aur, doar hârtii fără valoare…

OP … Aceasta înseamnă că dacă Muammar Ghaddafi va renunţa la sistemul bancar actual şi va începe să facă comerţ doar în aur, el va putea face schimburi comerciale doar cu ţările care au aur.

GS: Ţi-am spus despre începutul acestui proiect în anul 2002 pentru a explica faptul că un mare număr mare de ţări de la Indonezia la Irak s-au pregătit timp de 8 ani pentru asta.

OP: Dar nu au participat şi America, Franţa, Germania sau chiar Rusia…

GS: Desigur. Acestea sunt ţări mari, foarte populate, care produc multe bunuri. Nu mă refer la computere sau alte gadget-uri, ci la lucruri de care avem nevoie pentru viata de zi cu zi: produse alimentare, petrol şi aşa mai departe. Apropo de Rusia, vă rog să reţineţi la cine a apelat Ghaddafi înainte să îi fie aruncate bombe în cap. El a apelat la China, India şi Rusia – aceste ţări care ar putea fi gata oricând pentru a începe utilizarea monedelor de aur. În special China, care a anunţat că va emite yuani de aur în curând.

Şi notaţi care este primul lucru pe care l-au facut atât de lăudaţii „rebeli” din Libia . Ei nu creat un nou guvern – nimeni nu a auzit despre ideile lor politice. În schimb au deschis o Banca Centrală în Bengazi, care ar fi trebui să înlocuiască banca lui Ghaddafi. Acest lucru înseamnă că ei nu sunt împotriva politicii lui Muammar Ghaddafi sau a guvernării sale. Ci că ei vor să schimbe sistemul său financiar.

OP: Oricum, după cum am înţeles, doar ţările pe care le-ai numit sunt capabile de schimburi comerciale cu monede de aur. Numai 12 ţări. Doar ele vor fi capabile să facă comerţ unele cu altele…

GS: Crede-mă, nu este un număr mic. O să existe o reacţie în lanţ, pentru că toată lumea s-a săturat să fie sclavul Rezervei Federale americane şi a şefului ei Bernanke. Pentru ca Bernanke tipăreşte bani pe bandă rulantă şi îi da sub formă de credite băncilor din Statelor Unite ale Americii. Dacă Muammar Ghaddafi ar fi găsit timp pentru a lansa monedele de aur înainte de începerea războiului, nu numai ţările musulmane l-ar fi urmat. Ar fi fost multe ţări, poate inclusiv Germania. Orice ţară din lume care nu vrea să fie un sclav al lui Bernanke vrea să facă comerţ contra aur.

OP: Nu îţi este frică?

GS: Draga mea, eu deja trăiesc într-o pădure sălbatică.

Citind acest material, m-am gândit la ţara noastră… Noi nu mai producem nimic, pentru că e o ruşine să produci… Trebuie doar să cumperi şi să consumi.

NOI NU MAI AVEMA GRICULTURĂ (deşi dădeam multor altor ţări de mâncare şi ne rămânea şi nouă destul), NOI NU MAI AVEM INDUSTRIE… Nici măcar infrastructura, atât de necesară forţelor de represiune nu este la nivelul la care m-aş fi aşteptat…

MAI MULT, NOI NU MAI AVEM NICI AUR!!! Pentru că tot ce a strâns poporul român cu durere şi trudă 45 de ani, au dat de pomană jigodiile care au pus laba pe ţară dunpă 1989.

Am ajuns români fără Românie! Pe mulţi nu îi doare. Mulţi şi multe şi-ar dori ca România să nu existe.  Şi-ar dori ca românii să dispară şi în locul lor să se populeze ţara cu puşcăriaşii şi curvele din „lumea civilizată“…

Am auzit deunăzi că statul român (implicit şi eu…) vrea să vândă pe Bursă (adică să dea ploconul, dar muşamalizat) ultimii 9,8% din Petrom…

Mi-aduc aminte cum de prin 2008 am început să primesc o grămadă de mesaje nedorite de peste cealaltă parte a Atlanticului pprin care sunt anunţat că băncile americacane îmi vor schimba aurul INUTIL pe bani (şi mai nefolositori!!!)… Oare câtă prostime a dus aurul pentru un pumn de hârtie igienică???

IAtă de ce am tot spus că nu e nevoie de un/o lider/ă. Pentru că aceştia/acestea pot fi înlăturaţi/rate fără ca lumea să realizeze de ce. Iată de ce întreaga masă de oameni trebuie să iasă din adormirea în care se află acum. Trebuie să realizeze că trebuie să facă schimbarea întâi cu ei/ele. Iar liderul/lidera vor apare neîntârziat!

Anunțuri

Felicitări pentru iniţiativă, blogul Baricada:

„Şcoala cu clasele I-VIII Nr.2 „Ion Heliade Rădulescu”, împreună cu „ Mesagerul de Urziceni”, Asociaţia „Ion Heliade Rădulescu”, Radio Campus şi http://www.baricada.wordpress.com, lansează campania „CARTE PENTRU FRATE”.

În perioada 01 iunie – 01 august 2011, vă chemăm să donaţi carte românească pentru Şcoala din satul Horjeşti, raionul Horjeşti din Republica Moldova.

ÎMPREUNĂ CU NOI, CONSTRUIEŞTE POD PESTE PRUT CULTURII ROMÂNEŞTI!

Donaţiile de carte se pot face în incinta Şcolii cu clasele I-VIII Nr.2 „Ion Heliade Rădulescu”, Calea Bucureşti, nr. 88, vis-a-vis de Primăria Urziceni şi la sediul Radio Campus, din Centrul Cultural „Ionel Perlea” – Slobozia

Parteneri media: Informatia, Stirea, Jurnalul de Ialomita si http://www.guraialomitei.com“

Se pot trimite prin poştă, în colete mici; sper ca blogul să ne ofere curând şi tarifele pentru acestea.

Mesaj primit de la Biroul de Presă al Partidului „Pentru Patrie“.

NATIONALISTII AU PROTESTAT IMPOTRIVA NOULUI ACORD CU F.M.I.

O delegatie a Partidului „Pentru Patrie” a pichetat Guvernul Romaniei, luni 7 martie a.c., protestind fata de incheierea noului acord cu Fondul Monetar International.
Nationalistii, purtind drapele tricolore, precum si drapele verzi cu sigla PPP, au afisat bannere cu mesaje de genul: „FMI = FOAME, MIZERIE, INSTABILITATE”, „ROMANIA – SLUGA LA CAMATARII INTERNATIONALI FMI”, „STRAINII AU AJUNS STAPANI LA NOI!”, „MUNTII NOSTRI AUR POARTA, NOI CERSIM DIN POARTA-N POARTA!”.

In timpul manifestarii au vorbit d-nii Florin Gheorghe, din partea organizatiei Bucuresti, si Florin Dobrescu, secretarul general al PPP, care au denuntat, de pe pozitii nationaliste, luarea de catre guvernanti a unor decizii suportate dramatic de largi categorii sociale, fara o consultare reala a populatiei, imixtiunile inadmisibile ale bancherilor FMI in treburile interne ale Romaniei, prin masuri de privatizare a unor sectoare economice ori prin cresterea fiscalitatii, cu consecinte de necontrolat in planul inflatiei si al deteriorarii nivelului de viata al cetatenilor.

S-a dat citire unui memoriu, care ulterior a fost depus la registratura Guvernului, continind pozitia nationalistilor romani cu privire la noul acord cu FMI.

Participantii au scandat: „DEMNITATE NATIONALA”, „NU VREM SA FIM O NATIE DE SCLAVI”, „ACORDUL FMI / NE VA INROBI”.

TEXTUL MEMORIULUI ADRESAT DE PARTIDUL „PENTRU PATRIE” GUVERNULUI ROMANIEI
În atenţia
Primului Ministru al Guvernului Romaniei, Dl. Emil Boc
_________________________________________________________________________________________________
Domnule Prim Ministru,

În numele Partidului „Pentru Patrie”, înfiinţat de foşti luptători în rezistenţa anticomunistă, victime ale represiunii în timpul totalitarismului comunist care au suferit ani grei de detenţie politică, dorim să vă facem cunoscută profunda noastră îngrijorare şi nemulţumirea cu privire la semnarea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Ca naţionalişti, nu putem fi de acord cu amanetarea viitorului câtorva generaţii de români în beneficiul si sub controlul unor structuri bancare internaţionale şi nici cu limitarea suveranităţii şi independenţei patriei noastre.

Considerăm că Fondul Monetar Internaţional este o megastructură bancară care, în majoritatea ţărilor cu care a încheiat acorduri de împrumut, prin impunerea politicilor sale, nu a reuşit remedierea problemelor existente, adâncind instabilitatea economică şi amplificînd sărăcia şi problemele sociale.

Dar să privim cum arată faţa României după 2 ani de acord cu FMI, timp în care ţara noastră a fost obligată să pună în practică directivele FMI.

Dincolo de satisfacţia conducerii FMI, care consideră că a pus ordine în finanţele statului român, dincolo de evaluările entuziaste ale Guvernului României, care şi el anunţă performanţa unei oarecare creşteri economice, situaţia reală a vieţii românilor – de la angajaţi şi până la antreprenori, de la populaţia activă şi până la pensionari şi bolnavi – arată cu totul altfel.

Aproape 500.000 de întreprinderi şi-au sistat activitatea ori au dispărut, în ultimii doi ani, ca urmare a aplicării unei fiscalităţi excesive si inadecvate precum şi a unei majorări aberante a TVA-ului, multiplicînd exponenţial problemele sociale, descurajînd mediul de afaceri şi investiţiile, dînd o ultimă lovitură mortală clasei mijlocii autohtone, şi aşa prea puţin consolidate. Împrumutul extern pe care va trebui să-l returnăm începînd cu anul viitor, a dublat practic datoria externă a României.

În acest răstimp, peste jumătate de milion de oameni şi-au pierdut locul de muncă, conform Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în timp ce măsuri de austeritate fără precedent în ultima jumătate de secol au fost aplicate aceloraşi categorii sociale defavorizate, în special bugetari, pensionari şi bolnavi cronici, oameni afectaţi de handicapuri majore. Aceste măsuri economice draconice, în lipsa oferirii unor soluţii viabile de suport social, au aruncat o mare parte a acestor oameni dincolo de limitele sărăciei, supunînd largi categorii de cetăţeni unor situaţii de risc major, pe care unele voci nu s-au sfiit să le compare cu proporţiile unui genocid. Inflaţia a explodat, la rândul ei, depăşind nivelul de 7%, în condiţiile în care BNR propusese o ţintă de 3,5-4,5%.

Chiar această scăpare de sub control a indicelui de inflaţie este o dovadă a consecinţelor de necontrolat ale îndatorării peste limite a statului către bancherii mondiali, în condiţiile în care impozitarea excesivă, majorarea unor accize şi ridicarea TVA-ului de la 19% la 24%, au reprezentat tributul plătit de economia românească creditorilor străini. Un efect de bumerang care, iată, se întoarce împotriva statului care a contractat împrumutul.

Aceasta este realitatea concretă a vieţii pe care o duc românii astăzi, după mai bine de doi ani de la încheierea acordului cu FMI. Aceasta este faţa adevărată a ţării, şi nu aceea prezentată oficial în manieră triumfalistă, desprinsă din paginile seci ale situaţiilor statistice.

După doi ani de acord cu FMI, românii sunt mai săraci, mai bonavi, mai descurajaţi şi lipsiţi de orice perspectivă.

Domnule Prim-ministru,

Ca naţionalişti, nu putem fi de acord cu îndatorarea peste măsură a ţării noastre şi aşa sărăcite şi destabilizate de modul corupt şi incompetent în care o clasă politică iresponsabilă a înţeles să îi conducă destinele în ultimii 21 de ani. Această îndatorare fără precedent presupune afectarea stadardului de viaţă al românilor pentru decenii de-aici înainte. Generaţii la rând vor plăti scump creditele făcute de actuala clasă politică. Consecinţele unor astfel de acorduri sunt resimţite în mod dramatic de milioane de oameni şi, repetăm, ele nu se opresc la o singură generaţie.

Noi suntem adepţii primatului moralei în viaţa publică şi în modul de conducere a unei ţări. Din această perspectivă, considerăm că nu este moral ca Guvernul unei ţări, indiferent câte procente electorale ar fi întrunit acesta la ultimul scrutin, să angajeze astfel de decizii, ale căror costuri urmează să fie dramatic suportate, nu de către clientela guvernării respective, ci de largi categorii sociale care nu au fost consultate. Cu atât mai mult, în cazul de faţă, când actualul guvern reprezintă expresia unui scrutin la care a participat un sfert din populaţia ţării, în ce măsură este acesta îndreptăţit moral să ia decizii ce presupun costuri atât de mari la nivelul tuturor categoriilor sociale?

Considerăm, de asemenea, că nu este moral ca o generaţie să angajeze împrumuturi astronomice, sacrificînd astfel viitorul generaţiilor următoare pentru întreţinerea risipei şi luxului clasei politice prezente. Acest gen de decizii ar trebui să fie supuse anterior unor îndelungi dezbateri publice, prin care toate segmentele societăţii să poată fi consultate în mod corespunzător, şi numai după aceea să se treacă la punerea lor în practică. Ţinînd cont de gravitatea consecinţelor acestor înmprumuturi pentru nivelul de trai al populaţiei, fapt ce poate aduce atingere, în anumite situaţii, inclusiv Siguranţei Naţionale, mergem până la a propune consultarea populaţiei, prin referendum naţional.

Am fost şi suntem adepţii Statului de Drept, şi considerăm că democraţia trebuie să fie una participativă, antrenînd şi responsabilizînd, în deciziile luate, toate sectoarele societăţii, aceasta fiind garanţia unui suport naţional real pe perioada punerii în practică a unor astfel de angajamente.

Ca naţionalişti, nu putem fi de acord nici cu imixtiunile pe care reprezentanţii FMI înţeleg să le exercite la nivelul politicilor economice şi sociale ale statului român, ca urmare a clauzelor acordurilor încheiate. Acest gen de intervenţii nu răspund, cel mai adesea, necesităţilor şi durerilor poporului român, ci sunt expresia intereselor economice ale acestor coloşi financiari. Ele pot fi considerate ca serioase amestecuri în treburile interne ale unui stat, căruia i se limitează astfel gradul de independenţă şi suveranitate. Cum altfel poate fi caracterizată situaţa prin care reprezentanţii FMI dictează pur şi simplu privatizarea unor sectoare economice din ramurile transporturilor şi energiei, ori ridicarea preţului la gaze naturale, măsură ce va genera, inevitabil, un lanţ de explozii ale preţurilor la toate categoriile de produse. Aceasta ar echivala cu o ultimă lovitură dată unei populaţii şi aşa istovite de repetate măsuri restrictive, de lipsuri şi privaţiuni.

Partidul „Pentru Patrie” s-a manifestat întotdeauna ca un factor de stabilitate în societatea românească, militînd pentru echilibru şi consolidarea Statului de Drept, ca premise indispensabile propăşirii economice şi spirituale a ţării noastre. Tocmai de pe această poziţie dorim să ne exprimăm îngrijorarea cu privire la sărăcia şi umilinţa în care tot mai mulţi români sunt aruncaţi prin măsurile dictate de bancherii FMI. Istoria ne-a învăţat că sărăcia şi umilinţa sunt cei mai mari duşmani ai stabilităţii şi concordiei sociale. Nimeni şi nimic nu trebuie să primejduiască echilibrul interior al ţării.

Domnule Prim ministru,

Luînd în consideraţie cele de mai sus, vă solicităm cu fermitate să puneţi capăt acordurilor cu Fondul Monetar Internaţional.

România va ieşi din criză prin muncă, printr-o gestionare competentă, cinstită şi echitabilă a resurselor economice, prin descătuşarea funcţiilor statului din blocajul birocraţiei devoratoare de bani şi energii. Nu prin interminabile împrumuturi la instituţii bancare internaţionale.

De asemenea, vrem să reamintim că ieşirea din criza economică şi socială nu se va putea face decât printr-o rezolvare la scară naţională a acutei crize morale ce sufocă de zeci de ani societatea românească. Criza morală este cauza principală a crizei de la celelalte nivele ale societăţii noastre. Iar viaţa politică românească este tabloul cel mai trist şi mai elocvent al acestei crize morale generalizate.

Cu acest prilej, vă cerem încă o dată, să vă îndreptaţi gândurile la acei, mulţi, care suferă, şi cărora toate aceste acorduri nu le-au adus nici cea mai mică alinare. Gândiţi-vă şi la acei de mâine, care vor suporta privaţiuni şi greutăţi ca urmare a acestui acord, şi care vor condamna pe cei care, înaintea lor, şi fără să-i întrebe, le-au pecetluit soarta, transformîndu-i într-o altă generaţie de sacrificiu.

PARTIDUL „PENTRU PATRIE”

Secretar general

Florin Dobrescu

Bucureşti, 7 martie 2011

Pe Voxpublica au apărut săptămâna trecută mai multe articole despre Roșia Montana. Sunt materiale despre lupta continuă a românilor adevărați pentru țara lor, România.

Alexandru Tomescu. Talentatul violonist român a fot invitat să cânte la un concert organizat în incinta Balului Operei din Cluj. Cu puțin timp înainte de concert, însă, Alexandru Tomescu a aflat că unul dintre sponsori este odioasa RMGC.

Iată descrierea care apare în articolul Un român de excepție. Și normalitatea lui:

La sfârșitul săptămânii trecute, Alexandru Tomescu a fost invitat, alături de pianistul Toma Popovici, să concerteze la Balul Operei de la Cluj. Cu puțin timp înainte de concert (după cum ați putut citi deja la colegul de platformă Eugen Istodor), Alexandru Tomescu a aflat că unul dintre principalii sponsori ai evenimentului este compania canadiană RMGC (cea care intenționează să exploateze aurul de la Roșia Montană).

Asocierea numelui lui cu această companie venea în contradicție cu propriile principii de viață. Și avea de ales: să renunțe la concert, dând peste cap munca organizatoritorilor, ori să cânte împotriva convingerilor lui. Teribilă alegere pentru un artist, pentru că, dincolo de organizatori, în sală se aflau câteva sute de clujeni care doriseră să-l asculte. A optat să cânte, asumându-și însă, în mod public, disocierea de numele companiei. Mai mult, împreună cu colegul său de concert, au anunțat că vor dona întreg onorariu al serii Campaniei ”Salvați Roșia Montană”. Înainte de primele acorduri ale celebrei Stradivarius, Alexandru Tomescu a ridicat sala Operei clujene în picioare, în ropote de aplauze. Apoi, a ”vorbit” vioara.

Puteți viziona și câteva filmulețe cu acest mare român.

Un alt material despre Alexandru Tomescu și respectivul concert Curajosul Alexandru Tomescu: La Cluj a luat de la bogați și a dat la săraci.

Am venit cu foarte mare bucurie la concertul din seara aceasta. Un eveniment de o asemenea amploare si cu un asemenea istoric presupune foarte multa munca; prin urmare atat eu, cat si Toma Popovici dorim sa multumim si sa felicitam din inima organizatorii pentru efortul depus!

Facem insa o precizare extrem de importanta: dorim sa ne disociem clar de Rosia Montana Gold Corporation si de toate actiunile acestei companii. In semn de solidaritate cu cei care incearca sa salveze aceasta zona, atat eu, cat si Toma Popovici – am decis sa donam in intregime onorariul din seara aceasta Asociatiei Salvati Rosia Montana.

Multumesc.

Iar acum vine și lovitura de grație, cu siguranță nedorită, zic eu, din partea guvernării: Masivul Cârnic de la Roşia Montană este monument istoric. Orice avizare de exploatare minieră contemporană pe masivul Cârnic este ilegală!

Conform Listei Monumentelor Istorice (LMI 2010), republicată în Monitorul Oficial din data de 01.10.2010 (M.O., Anexa 1, partea I, nr. 670/bis/01.10.2010, p. 15, nr. 146), întregul Masiv Cârnic de la Roşia Montană deţine statutul de monument istoric (cod AB-I-s-A-20329). Astfel, toate componentele de patrimoniu ale acestui monument sunt protejate: întregul sistem de exploatări miniere de epocă romană, precum şi exploatările miniere istorice – medievale şi de epocă modernă.

În consecinţă şi avizarea proiectului minier promovat de RMGC, în forma depusă la Ministerul Mediului şi Pădurilor, este ilegală. Pe lângă faptul că o asemenea avizare ar fi flagrant ilegală, subliniem că proiectul minier RMGC ar urma în mod obiectiv să distrugă acest monument istoric prin amplasarea chiar pe masivul Cârnic – monument istoric – a unei cariere de exploatare minieră.

În cazul unui aviz pozitiv al Ministerului Mediului şi Pădurilor, autorizând această exploatare pe masivul Carnic – monument istoric – de către compania RMGC, se va încălca atât Legea Monumentelor Istorice (L.422/2001, art. 10, alin. 4, art. 11, alin. 2) cât şi Legea Minelor (L. 85/2003, art. 11, alin. 1).

În consecinţă, Asociaţia ARA solicită Ministerului Mediului şi Pădurilor respectarea legilor citate mai sus prin:

Respingerea imediată şi fără rezerve a cererii de emitere a avizului de mediu pentru proiectul de exploatare minieră promovat de RMGC şi returnarea Studiului de Impact asupra Mediului depus în acest scop la Ministerul Mediului şi Pădurilor.

Care este povestea Masivului Cârnic

În 1991, Masivul Cârnic a fost inclus în lista monumentelor istorice de categorie A. În 2004, RMGC a obținut un certificat de descărcare de sarcină arheologică asupra acestui obiectiv. Pe baza acestui certificat, în același an, tot prin Ordin al Ministerului Culturii, pe lista monumentelor istorice de categorie A, în dreptul Masivului Cârnic a apărut specificația ”Piatra Corbului”. Acest lucru însemna că era protejat prin lege doar o parte a acestui masiv – Piatra Corbului și o parte din împrejurimi. RMGC a venit cu propunerea SF că Piatra Corbului va fi conservată prin… mutare.

În 2006 însă, instanțele de judecată au decis, în mod definitiv și irevocabil anularea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru întregul Masiv Cârnic. Corectarea legii în acest sens a întârziat însă până la finalul anului trecut.

Fundamente juridice:

1. Ordinul Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional nr. 2.361 din 12.07.2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei Monumentelor Istorice, actualizată, şi a Listei Monumentelor Istorice dispărute, a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Anexa nr. 1, partea I, nr. 670 / bis / din 01.10.2010.

2. „Galeriile din Masivul Cârnic, sat Roşia Montană, comuna Roşia Montană, Masivul Cârnic (datare – Epoca romană, medievală, modernă)”, cod AB-I-s-A-20329”, OMCPN 2361/12.07.2010, este încadrarea oficială legală a Masivului Cârnic. Aceastei încadrări a sitului din Masivul Cârnic în grupa valorică A, îi este ataşată, conform Legii 422/2000 o „importanţă naţională şi universală”.

3. Vestigiile romane identificate până în prezent la Roşia Montană, dintre care cea mai mare parte se află în Masivul Cârnic, însumează 7 km lungime. Exploatările aparţinând perioadelor ulterioare, însumează 80 km lungime. Acest site este protejat astfel, din punct de vedere legal, în întregime.

4. Legea 422 / 2001, art. 10, alin. 4 – „Aplicarea de servituţi care au drept consecinţă, desfiinţarea, distrugerea parţială sau degradarea monumentelor istorice şi a zonelor lor de protecţie este interzisă”; Legea 422 / 2001, art. 11, alin. 2 – „Desfiinţarea, distrugerea parţială sau totală, profanarea, precum şi degradarea monumentelor istorice, sunt interzise şi se sancţionează conform legii.”

5. Legea 85 / 2003, art. 11, alin. 1. – „Efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice […], precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise.”“

Sî sperăm doar că așa va rămâne în continuare.

Cu mare plăcere am aflat aseară de românul care sare cu schiurile.

Pentru mine este un sport extraordinar. Curajul de care dau dovadă acești zburători este incredibil. Mai ales atunci când înaintea ta alt săritor cade și este scos pe targă, sau chiar tu ai căzut cu o etapă înainte. Pentru mulți pare foarte ușor să sari cu schiurile, însă ceea ce se vede la televizor nu este câtuși de puțin edificator. Vitezele la aterizare depășesc, în cazul sportivilor pe care îi vedem în Campionatul Mondial, 90 de km/h. Și nu ai bețe cu care să mai pui o frână, să mai redresezi o cădere. Un schiu pus greșit se poate solda chiar cu moartea sportivului.

E, dar să revin la băiatul nostru. Al românilor. Zburătorul nostru cu schiurile.

Îl cheamă Remus Tudor și are 18 ani. Și cea mai bună performanță a sa este locul 20 de anul acesta în cadrul Campionatului pentru Juniori. La schi Nordic. Din 69 de concurenți.

Competiția s-a desfășurat acum aproape o lună, pe 28 ianuarie, pe o trambulină de 100 de metri.

Deși se pare că nu e singurul, Remus a fost cel care s-a clasat cel mai sus.

FELICITĂRI și succes pe mai departe.

Știu că timpul liber al tuturor este din ce în ce mai mic, însă, din când în când, puteți să vă rupeți câteva minute pentru a urmări câte un documentar românesc.

http://www.cinethronix.ro/sectiunea-1

Nu pot spune prea multe despre calitatea acestora, deoarece nu am avut timp să urmăresc mai mult de unul și jumătate. Abundența de imagini este, însă, incredibilă.

Cu siguranță veți afla destul de multe lucruri pe care nu le știați despre trecutul nostru. Felicitări celor care au reușit să facă acest locșor de pe internet.

Sâmbătă, la ora 10:00, la biserica Sf. Ilie Gorgani (http://www.gorgani.ro) , din Str. Silfidelor nr. 5, Sectorul 5, București, va avea loc comemorarea martirilor legionari Ion Mota și Vasile Marin, dispăruți pe câmpurile de luptă din Spania.